Legătura dintre astronomie şi liturgie, în interviul cu prof. C. Sigismondi pe marginea reflecţiei lui Benedict al XVI-lea la rugăciunea Angelus

RV 22 dec 2008. La rugăciunea Angelus, duminică, 22 decembrie – ziua solstiţiului de iarnă – Benedict al XVI-lea a ţinut să amintească apropiata deschidere a Anului mondial al astronomiei şi importanţa acestei ştiinţe în istoria Bisericii, în particular în "ritmarea timpului de rugăciune". Papa a subliniat printre altele că nu toţi ştiu faptul că Piaţa Sfântul Petru este şi o "meridiană", în care umbra obeliscului arată "adevărata amiază", ora la care se recită rugăciunea Angelus.

Pentru un comentariu despre reflecţia Papei, redacţia centrală l-a contactat pe astrofizicianul Costantino Sigismondi, profesor de istorie a astronomiei la universitatea La Sapienza din Roma:
• "Nu este un caz că Sanctitatea Sa a ales numele de Benedict. În regula Sfântului Benedict, noi găsim deja organizarea zilei şi a rugăciunii în funcţie de orele nopţii şi zilei, bazată pe astronomie. Se vede astfel că ritmul rugăciunii este armonizat cu mersul naturii: este prezentă alternanţa iarnă –vară, cu nopţi mai mult sau mai puţin lungi. Papa a citat ora în care se recită Angelus, dar putea să facă şi alte referinţe care arată legătura dintre timpul liturgic şi timpul cronologic. Avem, în acest sens, sărbătoarea Paştelui, legată de echinocţiul de primăvară, sau de luna plină în tradiţia ebraică (...). Există, prin urmare, foarte multe exemple care arată legătura dintre astronomie şi liturgie".

Papa a spus că Piaţa Sfântul Petru este o meridiană la scară largă; în realitate, multe biserici şi edificii sacre au în interiorul lor linia meridiană...
• "Orientarea unei Biserici este o operaţiune care se bazează pe calcule şi măsuri de tip astronomic. Catedralele au fost întotdeauna un punct de referinţă pentru cetăţile şi locuitorii lor: aveau orologii solare, erau prezente rigle de calcul pentru distanţe... Cine voia, putea merge cu metrul său şi să îl regleze după metrul imprimat pe zidurile catedralei. Cât priveşte Piaţa Sfântul Petru, obeliscul a fost pus de papa Sixt al V-lea şi linia meridiană a fost reglată în 1817: acesta este numai un exemplu, probabil cel mai renumit, ilustrat de Benedict al XVI-lea".

Sfântul Părinte a salutat astfel apropiata deschidere a Anului dedicat astronomiei la 400 de ani de la primele observaţii făcute de Galileo Galilei. Credeţi că se va redeschide cazul Galilei?
• "Cazul Galilei nu se închide niciodată pentru că mereu apar opinii şi puncte de vedere, uneori şi prejudecăţi, care tind să-l redeschidă. Ieri (duminică - n.r.), Papa a adus de fapt un omagiu lui Galilei, arătând că prin dezvoltarea astronomiei, omul se poate situa în armonie cu ceea ce a fost creat de Cuvântul lui Dumnezeu, de acelaşi Cuvânt pe care Biserica îl păstrează. Cuvântul pe care îl găsim cu ajutorul Bibliei este acelaşi care a creat cerul şi pământul. Nu este o noutate că Galileo era în perfectă armonie cu această viziune (...). Cu siguranţă, el însuşi ar fi fost foarte bucuros pentru faptul că milioane de persoane au ascultat din partea Papei un Angelus despre astronomie".

Aici, serviciul audio: