Discursurile Papei către noii ambasadori ai Statelor: Malawi, Suedia, Sierra Leone, Islanda, Luxemburg, Madagascar, Belize, Tunisia, Kazahstan, Bahrain şi Insulele Fiji

(RV - 18 decembrie 2008) În discursurile adresate în mod particular fiecăruia dintre noii diplomaţi europeni, acreditaţi pe lângă Sfântul Scaun. Papa a manifestat, între altele, o „vie preocupare” pentru proiectul de lege asupra eutanasiei şi sinuciderii asistate aflată în discuţie în parlamentul Luxemburgului, invocând respectarea vieţii şi demnităţii umane.
 
Un respect solicitat şi cu ambasadorul Suediei, în special asupra temelor tutelării juridice a familiei şi a vieţii încă nenăscute. Benedict al XVI-lea a apreciat de asemenea deschiderea Suediei spre miile de creştini în fugă din Irak, adăugând că „se roagă în fiecare zi” pentru creştinii din Orientul Mijlociu.

Pe lângă abordarea cu Luxemburgul, tema actualei crize financiare a fost subliniată de Benedict al XVI-lea şi în discursul pentru ambasadorul Islandei cu urarea ca ţara nord-europeană să cunoască o rapidă restabilire după seria de dificultăţi economice din ultima vreme.

Promovarea păcii, valoarea libertăţii religioase, necesitatea dialogului dintre culturi precum şi angajarea pentru o creştere economică posibil de susţinut şi solidară sunt principalele teme tratate de Papa în discursurile către ambasadorii a patru ţări majoritar islamice: Tunisia, Kazahstan, Bahrain şi Sierra Leone.

 
„Un semn de speranţă pentru Africa şi pentru lume”. Benedict al XVI-lea a calificat astfel progresele înregistrate de Sierra Leone, după ani îngrozitori de război şi violenţă distructivă. În discursul către ambasadorul Christian Sheka Kargbo, Papa a constat că recentele alegeri au manifestat „dorinţa poporului pentru o pace durabilă şi o democraţie trainică”. Apoi, a exprimat urarea ca instituţiile democratice ale ţării să fie tot mai puternice şi să se promoveze dreptatea în societate. Biserica, a fost asigurarea sa. susţine cu convingere acest nou climat de stabilitate socială şi se angajează în favoarea înţelegerii reciproce între persoane de credinţe şi etnie diferită. A reafirmat astfel importanţa eforturilor guvernului pentru o dezvoltare posibil de susţinut şi o gestiune atentă a resurselor. În actualul context al globalizării, a adăugat, este necesară o cooperare între sectorul public şi privat şi acţiune concertată între ţări şi organisme internaţionale. La fel de urgentă, a avertizat, este lupta împotriva corupţiei în politică.

Cu ambasadoarea Tunisiei, Rafiâ Limam Baouendi, Papa s-a oprit asupra dificilei situaţii economice la nivel global care cere „o autentică solidaritate”, „pentru ca săracii să fie şi mai penalizaţi”. O creştere economică care se dezvoltă în dauna unor întregi popoare, a fost avertismentul său, este inacceptabilă. Viaţa omului, a spus, nu poate fi redusă doar la dimensiunea materială. Totodată Pontiful a indicat ca necesar dialogul între culturi şi religii, pentru ca să fie promovată pacea, respectul persoanei şi drepturilor ei fundamentale. Pe de altă parte, a adăugat, recunoaşterea că viaţa este un dar al lui Dumnezeu şi deci este sacră, reprezintă „baza comună” pentru a construi o lume mai armonioasă şi mai primitoare. Nu a omis să pună accentul pe importanţa libertăţii religioase şi de conştiinţă. În fine, a încurajat Tunisia să desfăşoare un rol important în aria Mării Mediterane şi în continentul african.

În discursul către ambasadorul statului Bahrain, Naser Muhamed Youssef Al Belooshi, Pontiful a invitat creştini şi musulmani să colaboreze, în pofida diferenţelor, pentru a apăra valorile esenţiale ale vieţii şi familiei, ale păcii şi solidarităţii. Şi a formulat auspicii pentru a înţelegere reciprocă între persoane de credinţe diferite în vederea unor relaţii tot mai fraterne. În special, Papa a lăudat tradiţia de ospitalitate a Bahrainului faţă de muncitorii străini, dintre care mulţi sunt catolici. A mulţumit apoi autorităţile Regatului care asigură respectarea libertăţii religioase exprimând totodată dorinţa ca credincioşii să poată dispune de noi locuri de cult.

Importanţa dialogului dintre credinţe şi culturi a fost şi tema dominantă în discursul către ambasadorul Kazahstanului, Amanzhol Zhankuliyev. O ţară, a constat Papa, care geografic este loc de întâlnire şi de dialog, într-o arie de vecinătate cu Rusia, Europa, China şi ţări majoritar musulmane. Kazahstanul poate fi, a spus Papa, un fel de laborator unde se caută o „coabitare respectuoasă a diversităţii culturale şi religioase”. Experienţă, a adăugat, care demonstrează că este posibil „pentru oameni să trăiască cu demnitate în pace şi în respectarea credinţei fiecăruia”. Religiile au un rol pozitiv de jucat dacă se respectă şi colaborează împreună la obiective comune. La rândul lor, Statele nu trebuie să se amestece în spaţiul religios nici să folosească religia în mod abuziv. Benedict al XVI-lea a făcut apoi referinţă la multele bogăţii naturale prezente în Kazahstan, cerând ca acestea să fie repartizate în mod echitabil pentru favorizarea politicii naţionale şi internaţionale.

Să venim acum la Scrisorile de acreditare ale ultimilor patru ambasadori, cei din Madagascar, Belize, Malawi şi insulele Fiji.
Distanţa crescândă dintre nordul şi sudul lumii, între bogaţi şi săraci, a fost în centru discursului Papei către ambasadorul Republicii Madagascar, Rajaonarivony Narisoa. Această ţară a cunoscut de fapt o înrăutăţire a propriei situaţii socio-economice după trecerea unor cicloane devastatoare. De aici auspiciile pentru comunitatea internaţională de a nu reduce ajutoarele necesare dezvoltării pentru naţiunile mai sărace, luând drept pretext criza financiară mondială.

Ambasadorului Oscar Ayuso din Belize, în America centrală, Papa i-a recomandat ca tinerii să preia moştenirea unor tradiţii culturale şi religioase, rod al unei istorii de cooperare şi de respect reciproc. Valori cărora astăzi li se contrapun - a observat Papa - modele culturale de import, care alimentează un climat de cinism, favorizează abuzul de alcool şi droguri şi slăbesc idealul, generozitatea şi speranţa tinerilor. În faţa acestor fenomene - a repetat Sfântul Părinte - familia devine bastion pentru viitorul societăţii şi apărarea demnităţii umane.

Adresându-se ambasadorului statului Malawi, Isaac Chikwekwere Lamba, Papa a remarcat necesitatea urgentă pentru ţările africane de a fi unite pentru a înfrunta provocările viitorului şi asigura o nouă dezvoltare sănătoasă şi integrală a popoarelor lor. În special liderilor politici şi religioşi din Malawi, care se străduiesc deja să coopereze în viaţa politică, Papa le-a cerut să lupte împreună pentru garantarea siguranţei alimentare, înfrângerea sărăciei şi a bolilor, în special a flagelului SIDA.

Cuvinte de încurajare Benedict al XVI-lea a adresat în fine ambasadorului Pio Bosco Tikoisuva, al Insulelor Fiji pentru paşii înregistraţi în direcţia restabilirii unui guvern democratic în arhipelagul din sudul Pacificului, în largul Oceaniei Pacifico, după lovitura de Stat din 2006, în speranţa - a observat Papa - ca să se de voce tuturor sectoarelor societăţii şi să se folosească bine talentele şi energiile tuturor locuitorilor de diferite etnii. Papa a solicitat apoi o cooperare regională în aria Pacificului pentru a face faţă provocării schimbărilor climatice şi asigura un model de dezvoltare posibil de susţinut.