Pregătire imediată la Naşterea Domnului cu antifoanele mari sau "O"

(RV - 16 decembrie 2008) De la 17 până la 23 decembrie, Biserica propune antifoanele mari - majore - ale Adventului care trasează treptat un itinerar ce ne poartă direct în inima apropiatei celebrări a Naşterii Domnului. Cântate solemn încă din secolul al VIII-lea, ele sunt numite şi antifoanele „O”, de la litera şi exclamaţia iniţială care exprimă uimirea şi emoţia Bisericii în faţa contemplării misterului venirii lui Cristos, invocat cu titluri mesianice luate din cartea profetului Isaia: Înţelepciune, Adonai - Stăpân şi Conducător al casei lui Israel, Mlădiţă din rădăcina lui Iesse, Cheie a lui David, Luceafăr ce răsari, Împărat al neamurilor, Emanuel, Regele şi Legiuitorul nostru. Fiecare antifon se încheie cu o invocaţie plină de speranţă creştină: vino! Momentul ales pentru ascultarea acestui sublim apel la iubirea Fiului lui Dumnezeu este ora rugăciunii vesperale - Ora Vesperelor din Liturgia Orelor, deoarece în timpul nopţii va sosi Mesia. Se cântă înainte şi după imnul Magnificat - Sufletul meu îl preamăreşte pe Domnul (Lc 1, 46-55), pentru a arăta că Mântuitorul pe care îl aşteptăm ne va veni din Maria. Iar cântarea Magnificat devine astfel un răspuns plin de gratitudine pentru minunata revelaţie a antifonului. Să intrăm în spiritul Bisericii şi le primim pentru a ne uni, cu toată efuziunea inimii noastre, cu însăşi Sfânta Biserică, în timp ce face să ajungă la urechile Mirelui ei aceste ultime şi gingaşe invitaţii insistente la care el în cele din urmă cedează şi vine.

Până aici şi serviciul audio:

Am spus că este vorba de perioada 17-23. Ne întrebăm de ce nu a fost propus un antifon şi pentru 24 decembrie, ajunul Crăciunului. Nu există un antifon cu o invocaţie dar avem o solemnă promisiune-anunţ rezultată astfel: citind în sens invers acrostihul titlurilor în limba latină cu care este invocat Mesia în cele şapte zile precedente vom avea promisiunea solemnă: ERO CRAS - Voi fi mâine.
O, Sapientia,…
O, Adonai,…
O, Rex,…
O, Clavis,…

O, Oriens,…
O, Rex,…
O, Emmanuel,…
De altfel, antifonul la invitatoriul zilei de 24 decembrie explicitează acel ERO CRAS: Astăzi veţi şti că vine Domnul, iar mâine veţi vedea slava lui.

Acest scenariu este foarte vechi: datează din timpul papei Grigore cel Mare, în jurul anilor 600, şi se citeşte în Antifonar (Liber responsalis sive antiphonarius). Pentru fiecare antifon sunt identificate textele scoase din Vechiul Testament, ca relectură creştină a pasajelor mesianice, şi din Noul Testament, drept confirmare a speranţei cultivate în Vechiul Testament. După reforma voită de Conciliul al II-lea din Vatican, liturgia catolică de Advent cere mai mult ca oricând primirea speranţei din Vechiul Legământ. Antifoanele „O” confirmă că antica tradiţie creştină cultiva deja cu spirit fin şi acut aceeaşi orientare.