Întâlnirea Papei cu studenţii din Roma. La sfârşitul liturghiei în „San Pietro”, icoana „Scaunul Înţelepciunii” a fost consemnată de studenţii români delegaţiei universitare australiene: interviu cu IPS Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit de Bucureşti

(RV – 11 decembrie 2008) O delegaţie universitară de la Bucureşti, condusă de arhiepiscopul mitropolit Ioan Robu, a participat joi seară, în bazilica Sfântul Petru, la tradiţionala întâlnire a studenţilor din Roma cu Benedict al XVI-lea, ca pregătire la sărbătoarea Naşterii Domnului. La terminarea Celebrării Euharistice, prezidată de cardinalul vicar Agostino Vallini, papa Benedict al XVI-lea a salutat studenţi şi profesori de la univerităţile din Roma, cărora, acum, în Anul Paulin, le-a consemnat Scrisoarea Sfântului Paul către Romani. La sfârşit, delegaţia studenţilor de la Bucureşti, împreună cu capelanul universitar, condusă de arhiepiscopul mitropolit IPS Ioan Robu a încredinţat delegaţiei universitare de la Sydney condusă de cardinalul George Pell, arhiepiscopul oraşului, icoana Maicii Domnului "Sedes Sapientiae", care o va păstra până în decembrie anul viitor. Despre însemnătatea prezenţei icoanei 'Scaunul Înţelepciunii' în universităţile româneşti, dar şi despre caracteristicile pastoraţiei universitare din ţara noastră, într-un interviu cu arhiepiscopul mitropolit de Bucureşti, Ioan Robu:
 
Cum a fost percepută prezenţa icoanei 'Sedes Sapientiae' – 'Scaunul Înţelepciunii' în mediul universitar românesc?
• „De când am auzit de icoana 'Sedes Sapientiae' – 'Scaunul Înţelepciunii' care este încredinţată pe rând diferitelor ţări, de atunci am văzut în ea un semn aparte, ca un semn din Biblie sau ca unul din semnele timpului, oricum un semn care ne vorbeşte despre prezenţa şi rolul Sfintei Fecioare în istoria creşterii noastre spre mântuirea adusă de Cristos şi semn al prezenţei Bisericii ca factor activ în itinerarul formării intelectuale şi morale a persoanei umane. Cred că aşa au perceput şi universitarii noştri prezenţa icoanei în mijlocul lor. Şi, dacă aş putea să le transmit ceva universitarilor din Australia, le-aş recomanda ca – punând la loc de cinste icoana în Universităţile lor – să mediteze cu această ocazie la două prezenţe din viaţa lor: prezenţa Fecioarei Maria şi prezenţa Bisericii. Şi una şi alta vorbesc despre înţelepciunea credinţei care împreună cu înţelepciunea raţiunii ajută omul să contemple splendoarea adevărului, aşa cum se numeşte şi enciclica Sfântului Părinte Ioan Paul al II-lea."

Care sunt priorităţile pastoraţiei universitare în România?
• „Dacă este să vorbim despre situaţia pastoraţiei universitare în România trebuie să recunoaştem un lucru foarte clar: suntem la începutul unei astfel de activităţi pastorale. Întâlnirea de la Bucureşti a delegaţiilor naţionale din pastoraţia universitară a fost pentru noi o ocazie să reflectăm o dată în plus asupra acestei necesităţi urgente şi totodată să admitem că avem multe de făcut în această privinţă pentru a reuşi să ne apropiem de nivelul ţărilor care nu au cunoscut comunismul şi ca atare acestea pot vorbi despre o tradiţie a pastoraţiei universitarilor. Sigur că şi în România există centre universitare unde Biserica a încercat, îndată după 1989, să se lege de tradiţia întreruptă în 1948; cu toate acestea suntem încă la început cu această activitate în universităţi. Aceasta este situaţia în România.”

La nivelul pastoraţiei universitare, există acţiuni comune celor două Biserici: Catolică şi Ortodoxă?
• „Să afirmăm că există acţiuni comune de pastoraţie între Biserica Catolică şi cea Ortodoxă, mi se pare prea mult spus. Există contacte, consultări cu unii capelani universitari ortodocşi, unele rare momente de rugăciune comună şi cam atât, nimic mai mult. De fapt, şi ortodocşii sunt în această privinţă tot la început şi fără experienţă, ca şi noi. Sperăm ca în timp să ajungem şi la acţiuni comune de pastoraţie în mediul universitar. Consider că mai întâi trebuie să creştem fiecare în parte în această experienţă, să ştim fiecare ce vrem şi apoi să gândim şi să lucrăm împreună, cel puţin în anumite sectoare. Nici natura nu face salturi şi nici această experienţă care ne provoacă în atâtea feluri.”

Ce caracteristici ar trebui să asume pastoraţia universitară în România?
• „Ca şi în alte părţi din Europa, şi în România pastoraţia universitară are rolul să-i ajute pe studenţi şi profesori să înţeleagă împlinirea pe care ne-o oferă credinţa, departe de a se exclude una pe alta, se completează reciproc: să admită autoritatea magisteriului Bisericii în învăţătura despre adevărul care priveşte pe om în originea şi destinul său, să nu cedeze tentaţiilor nihiliste, ci să creadă în răscumpărarea adusă de Cristos prin moartea şi învierea sa. Să o cinstească şi s-o iubească pe Maica Domnului şi s-o roage în toate împrejurările. Să creadă din tot sufletul în Biserica în care ne-am născut: Una, Sfântă, Catolică şi Apostolică.

Aici serviciul audio: