Dialogul intercultural şi interreligios este o prioritate, dar nu trebuie să se cedeze în faţa relativismului şi sincretismului: Mesajul lui Benedict al XVI-lea trimis participanţilor la simpozionul "Religii şi culturi în dialog"

RV 09 dec 2008. Dialogul este o prioritate pentru Europa şi diversitatea este un dat pozitiv, dar nu trebuie să se cedeze în faţa relativismului: sunt cuvintele care cuprind pe scurt Mesajul lui Benedict al XVI-lea trimis cardinalului Jean Louis Tauran şi arhiepiscopului Gianfranco Ravasi cu ocazia Zilei de studiu pe tema "Culturi şi Religii în dialog". Sfântul Părinte a subliniat că rădăcinile creştine ale Europei sunt vii chiar dacă se pare că mulţi le ignoră.

"Dialogul intercultural şi interreligios este o prioritate pentru Uniunea Europeană", afirmă Benedic al XVI-lea. "Diversitatea, aşadar, trebuie primită ca un dat pozitiv" dar "trebuie făcut în aşa fel încât persoanele să accepte nu doar existenţa culturii celuilalt, dar să dorească şi primirea roadelor ei".

Benedict al XVI-lea a afirmat apoi că "Europa contemporană este rodul a două milenii de civilizaţie" şi îşi adânceşte rădăcinile atât în imensul patrimoniu antic al Atenei şi Romei cât şi în pământul fecund al creştinismului, care s-a revelat capabil să creeze noi patrimonii culturale, continuând să primească aportul originar al oricărei civilizaţii. Noul umanism, apărut din răspândirea mesajului evanghelic, înalţă toate elementele demne de persoana umană şi de vocaţia ei transcendentă, purificându-le de imperfecţiunile care acoperă chipul autentic al omului creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. În acest fel, Europa ne apare astăzi ca un ţesut preţios, a cărui structură este formată din principiile şi valorile izvorâte din Evanghelie, în timp ce culturile naţionale au ştiut să ţese o mare varietate de perspective care manifestă capacităţile religioase, intelectuale, tehnice, ştiinţifice şi artistice ale omului european. În acest sens, continuă Mesajul Papei, putem afirma că Europa a avut şi continuă să aibă o înrâurire culturală asupra întregului neam omenesc şi trebuie să se simtă deosebit de răspunzătoare nu doar de viitorul ei dar şi de viitorul umanităţii întregi".

În timpurile noastre, uneori dramatice – continuă Sfântul Părinte – "chiar dacă din nefericire mulţi europeni par să ignore rădăcinile creştine ale Europei, acestea sunt vii şi ar trebui să traseze drumul şi să alimenteze speranţa a milioane de cetăţeni care împărtăşesc aceleaşi valori".

"Biserica trebuie să intre în dialog cu lumea pluralistă în care trăieşte" şi credincioşii trebuie să fie "mereu gata să promoveze iniţiative de dialog intercultural şi interreligios, cu scopul de stimula colaboarea în domenii de interes reciproc, precum demnitatea persoanei umane, căutarea binelui comun, construcţia păcii, dezvoltarea umană". Dar pentru a fi autentic, un atare dialog trebuie să evite cedări în faţa relativismului şi a sincretismului, şi să fie animat de respect sincer pentru ceilalţi şi de spirit generos de reconciliere şi fraternitate".

Benedict al XVI-lea îi încurajează în Mesajul său pe "toţi cei care se dedică la construcţia unei Europe primitoare, solidare şi tot mai fidelă rădăcinilor ei" şi invită pe cei care au credinţă "să contribuie nu numai la a păstra cu gelozie ereditatea culturală şi spirituală care-i deosebeşte şi care face parte integrantă din istoria lor", dar să caute "noi modalităţi de a înfrunta în mod adecvat marile provocări care marchează epoca post-modernă"; printre acestea, "apărarea vieţii umane în orice fază a ei, tutela tuturor drepturilor persoanei şi ale familiei, construcţia unei lumi juste şi solidare, respectarea creaţiei, dialogul intercultural şi interreligios".