Dincolo de eficacitatea practică şi socială, teologii să caute raportul cu adevărul
Revelaţiei: Benedict al XVI-lea, primind vineri membrii Comisiei Teologice Internaţionale
RV 05 dec 2008."Pentru teologie, chestiunea fundamentală
este adevărul credinţei, un adevăr care nu recere renunţarea la efortul gândirii"
– a afirmat Benedict al XVI-lea primind vineri în Vatican membrii Comisiei Teologice
Internaţionale, cu ocazia sesiunii lor plenare. Papa s-a oprit asupra legii
naturale, pornind de la un document al organismului vatican în curs de dezbatere pe
tema "În căutarea unei etici universale: nouă privire asupra legii naturale". Cuvântul
de omagiu a fost adresat Sfântului Părinte de secretarul general al Comisiei, mons.
Luis Francisco Ladaria Ferrer. În discursul său, Benedict al XVI-lea a subliniat
că nu există contradicţie între ascultarea faţă de adevăr şi cercetarea depusă de
gândirea umană. Munca teologilor, a observat, se desfăşoară astăzi într-o "societate
globală" şi deseori li se cere de către opinia publică să "promoveze dialogul între
religii şi culturi, să contribuie la dezvoltarea unei etici care să aibă drept coordonate
proprii pacea, dreptatea şi apărarea mediului natural". În această perspectivă, a
continuat, "teologilor li se cere în acelaşi timp să ofere răspunsuri adecvate, pe
baza cărora se se depăşească alienările care condiţionează şi apasă viaţa fiecărui
individ". Evident, a fost constatarea Papei, toate acestea sunt preocupări legitime,
care trebuie privite cu mare atenţie: • "Şi totuşi, nu poate fi trecut cu vederea
faptul că identitatea teologiei nu se găseşte la acest nivel de problematici şi exigenţe.
Nevoia omului după transcendenţă şi orientări, care să fie demne de susţinut şi de
atenţie universală, postulează ca centrală chestiunea adevărului". Caracteristica
esenţială şi de nerenunţat a teologiei este aceea de a ridica chestiunea privitoare
la adevărul de credinţă şi nu doar a-şi pune întrebări cu privire la eficacitatea
ei practică şi socială: • "Pe de altă parte, ascultarea faţă de adevăr nu înseamnă
renunţarea la cercetarea şi efortul gândirii. Neliniştea gândirii, care fără îndoială
nu va putea să fie niciodată satisfăcută în viaţa celor care cred, din moment ce şi
ei se află pe drumul căutării şi aprofundării Adevărului, va fi cu toate acestea neliniştea
care-i însoţeşte şi îi stimulează în pelerinajul gândirii spre Dumnezeu, şi se va
dovedi astfel aducătoare de roade". Benedict al XVI-lea a subliniat că din punct
de vedere obiectiv "adevărul este revelaţia lui Dumnezeu în Isus Cristos, care recere
ca răspuns ascultarea credinţei în comuniune cu Biserica şi cu Magisteriul ei". Recuperând
astfel identitatea teologiei, va fi luminată şi chestiunea metodei. Metoda în teologie,
a fost evidenţierea sa, "nu va putea să se constituie numai în baza unor criterii
şi norme comune celorlalte ştiinţe, dar va trebui să observe mai întâi de toate principiile
şi normele care derivă din Revelaţie şi din credinţă, în dimensiunea ei personală
şi eclezială". Papa s-a referit apoi la teologie şi dintr-un punct de vedere subiectiv,
al celui care 'face' teologie: • "Virtutea fundamentală a teologului este să caute
ascultarea credinţei care îl face colaborator al adevărului. În acest fel, nu se va
întâmpla ca el să vorbească despre el însuşi; purificat lăuntric de ascultarea faţă
de adevăr, va ajunge în schimb să facă astfel încât adevărul însuşi să poată vorbi
în el". În acelaşi timp – a adăugat Sfântul Părinte – prin intermediul său, adevărul
va putea să fie adus lumii. Papa s-a referit, în fine, la tema documentului care
în prezent este în atenţia Comisiei privind etica universală: • "Legea naturală
constituie adevărata garanţie oferită fiecăruia ca să trăiască liber şi respectat
în demnitatea sa de persoană şi ca să se simtă apărat în faţa oricărei manipulări
ideologice şi a oricărui abuz comis pe baza legii celui mai puternic". De aceea, a
fost îndemnul său, în contextul actual este necesar să se creeze în cultura şi în
societatea civilă şi politică acele condiţii indispensabile care să ducă la conştientizarea
deplină cu privire la valoarea de nerenunţat a legii morale naturale.