Apropierea spirituală a Papei faţă de creştinii irakieni exprimată în întâlnirea cu mons. Warduni, episcop auxiliar de Bagdad al Caldeenilor

(RV - 26 noiembrie 2008) „Irakul este în inima noastră. Ne amintim mereu de creştini, ne rugăm pentru ei şi pentru pace în ţară”. I-a spus papa Benedict al XVI-lea mons. Shlemon Warduni, episcop auxiliar de Bagdad al Caldeenilor, în cursul scurtei întâlniri de miercuri la terminarea audienţei generale. O apropiere spirituală ce soseşte într-un moment crucial pentru destinul Irakului: în cursul după amiezii Parlamentul era chemat să se exprime asupra acordului pentru securitate cu Statele Unite. Înţelegerea prevede retragerea trupelor americane până în 2011 şi înfiinţarea unei comisii mixte pentru judecarea soldaţilor Statelor Unite care au comis delicte în afara serviciului. Între timp pe teren două persoane au murit şi alte 19 au rămas rănite în urma exploziei a trei grenade la Bagdad. O situaţie ce rămâne dificilă şi din cauza ultimelor violenţe anticreştine în zona oraşului Mosul.
Există însă şi semnale pozitive după cum confirmă episcopul auxiliar de Bagdad al Caldeenilor, mons. Shlemon Warduni:

 
Până aici şi servicul audio:

• „Există o mică ameliorare pe frontul terorismului ce dă un pic de speranţă. Chestiunea însă nu priveşte doar Bagdadul ci şi alte oraşe ca Mosul şi Kirkuk şi unde din când în când se înregistrează mai întâi atentatul şi apoi diminuarea violenţe. Nu este însă acel semn de speranţă care na face să spunem că vom avea pacea”.

În Occident am citit de mai multe ori despre violenţele împotriva creştinilor. Care este cu adevărat situaţia? Mons. Warduni:
• „Desigur acest lucru ne întristează fiindcă am trăit atâtea secole împreună în pace. În timpul tuturor războaielor, bisericile noastre, casele noastre au fost deschise musulmanilor şi celorlalte confesiuni. În ultima vreme, însă, ne uimeşte faptul că creştinii sunt atacaţi în mod atât de diabolic: în puţin timp au fost ucişi 13, trei case au fost distruse şi peste 2500 familii au fost izgonite de la locuinţele lor, constrânse la o emigraţie forţată. S-a strigat prin megafoane către creştini: ’Lasaţi-vă casele’- Am apelat la toată lumea ca guvernul nostru să menţină pacea şi să trimită forţele armate irakiene. Ne-au auzit primul ministru şi preşedintele şi au trimis soldaţii care au adus puţină pace. În acele zone creştinii au recăpătat puţină încredere şi pentru au ştiut că noi ne facem auzit glasul şi 7-8 sute de familii au revenit”.

Creştinii din Mosul se reîntorc aşadar la casele lor?
• „Se reîntorc, însă, mulţi nu au încă încredere şi le este teamă că vor fi izgoniţi din nou. Din păcate la început nici guvernul, nici administraţia locală din Mosul, nici partidele nu ne-au ajutat. Doar după câteva zile de apeluri continue ne-au ascultat dar din păcate nici Europa, nici America, nici ONU, nimeni nu ne-a susţinut cu acea ocazie. De aceea spunem tuturor celor care se ocupă cu apărarea drepturilor omului - şi nu întrucât creştini - că vrem ca ele să fie respectate şi pentru noi”.

Creştini în Occident cum pot ajuta creştinii irakieni?
• „Înainte de toate cu rugăciunea. Să ne rugăm lui Dumnezeu pentru că El este regele păcii şi poate face totul: El poate schimba minţile, inimile, atitudinile. Lumea este plină de interese precum cel pentru petrolul pe care îl avem; poate fără acest aur negru noi am fi în pace. Apoi trebuie să sensibilizeze guvernele asupra faptului că în naţiunea noastră, în casa noastră suntem străini. Al treilea lucru: cei care au plecat să fie ajutaţi.”
 
Aici serviciul audio: