A distinge între sfera politică şi cea religioasă, nu înseamnă a lăsa numai pe seama
statelor responsabilitatea de a răspunde la aspiraţiile cetăţenilor: Mesajul papei
Benedict al XVI-lea trimis participanţilor la a 83-a Săptămână Socială din Franţa
RV 22 nov 2008. Religiile au datoria de a propune o
viziune de credinţă nu în termeni de intoleranţă, discriminare sau conflict, ci de
respect absolut în faţa adevărului, încurajare la coexistenţă şi reconciliere şi de
promovare a drepturilor omului: este, pe scurt, mesajul papei Benedict al XVI-lea,
purtând semnătura cardinalului secretar de Stat Tarcisio Bertone, trimis participanţilor
la a 83-a "Săptămâna Socială" din Franţa, deschisă vineri la Lyon. Pe de altă parte,
continuă Mesajul Papei, dreptul la libertate religioasă este pentru Biserică "primul
dintre toate drepturile omului, fundamentul şi garanţia tuturor celorlalte". De la
Lyon, trimisul agenţiei Sir, Daniele Rocchi:
• "Deosebirea dintre sfera politică
şi cea religioasă nu trebuie să lase numai pe seama statelor responsabilitatea ultimă
de a răspunde la aspiraţiile persoanelor, comunităţilor şi popoarelor; numai o viziune
a vieţii adânc ancorată în dimensiunea religioasă poate permite realizarea unei ordini
sociale bazată pe promovarea dreptăţii şi a păcii, în respect faţă de demnitatea persoanei
umane. Cu acest salut al papei Benedict al XVI-lea s-a deschis vineri la Lyon a 83-a
ediţie a Săptămânilor Sociale din Franţa, la care participă peste patru mii de participanţi,
reuniţi pe tema "Religiile: ameninţare sau speranţă pentru societăţile noastre?".
Este o temă vastă şi profundă, a recunoscut la deschiderea lucrărilor arhiepiscopul
de Lyon, card. Philippe Barbarin, pentru care cultura ce urmăreşte îndepărtarea experienţei
de credinţă din viaţa publică, nu exprimă o laicitate modernă. Bilanţul primei zile
de lucrări, l-a oferit preşedintele Săptămânilor Sociale Franceze, Jerome Vignon:
'în zilele noastre, a afirmat, religiile sunt o speranţă şi nu o ameninţare. Pot fi
o ameninţare dacă ar ceda la ispita puterii, dar cel puţin pentru Europa, nu este
un risc concret. Ceea ce trăieşte pe Bătrânul continent, este de fapt rodnicia Cuvântului'.
În această perspectivă, în opinia lui Vignon, Bisericile vor avea un rol fundamental
dacă vor fi ele însele un drum spre Dumnezeu. Prezenţa lor afirmă că cel care crede
nu este unul care decide că posedă adevărul, dar unul care e conştient că primeşte
adevărul de la Dumnezeu. Biserica, a adăugat Vignon, trebuie să fie bucuroasă de dialogul
interreligios pentru că este o contribuţie esenţială atât pentru pace cât şi pentru
cunoaşterea şi stima dintre cele trei religii monoteiste. La actuala ediţie a Săptămânilor
Sociale Franceze, care sâmbătă era în a doua zi de lucrări, participă şi reprezentanţi
ai Bisericilor din toată Europa, mai ales din Estul continentului precum Rusia, Polonia,
Ucraina, Bulgaria, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, alături de cei din Belgia, Italia,
Portugalia şi Austria".