Benedict al XVI-lea cere rugăciune pentru comunităţile creştine din Asia, pentru a
şti să găsească modalităţile vestirii lui Cristos în acest continent
(RV – 18 noiembrie 2008) Pentru luna noiembrie, Benedict al XVI-lea le cere credincioşilor
să se roage pentru Biserica din Asia. În mod special, intenţia de rugăciune pentru
această lună afirmă: „Pentru ca comunităţile creştine din Asia, contemplând chipul
lui Cristos, să ştie să găsească căi cât mai potrivite pentru a-l vesti, în deplina
fidelitate faţă de Evanghelie, populaţiilor din acel vast continent, bogat în cultură
şi în antice forme de spiritualitate.
Asupra acestei intenţii de rugăciune
a Papei, iată reflecţia părintelui Piero Gheddo, misionar din cadrul Institutului
Pontifical pentru Misiuni Externe, un profund cunoscător al continentului asiatic:
• „În alte continente precum Africa, Biserica l-a vestit pe Cristos într-un
mod mai simplu, şi pentru că Africa nu avea forme de culturi antice organizate, nu
avea religii organizate. În Asia, însă, se pune problema vestirii lui Cristos aşa
încât aparţinătorii acestei culturi antice să înţeleagă bine mesajul. Aşadar, există
unele probleme. Spune bine Papa în intenţia de rugăciune: „Contemplând chipul lui
Cristos”, pentru că religiile asiatice, mai ales hinduismul şi budismul, dar şi islamul
în expresia sa de sufism, au această caracteristică de a da un amplu spaţiu contemplaţiei,
misticismului. De aceea, în vestirea Evangheliei, trebuie să dăm, în Asia mai ales,
imaginea unei Biserici care adoră, o biserică care contemplă, care se roagă. În
Asia a fost prezentă o Biserică care a exercitat o operă socială de însoţire a poporului
pe calea dezvoltării. Acest aspect este foarte bun. Am oferit o imagine a conţinutului
esenţial al Creştinismului, care este caritatea. Azi, însă, în evoluţia din Asia,
aceste popoare se îndreaptă spre religii care au precum caracteristică mai ales lumea
supranaturală, contemplaţia. Este, aşadar, o chestiune de adaptare şi a teologiei
şi a modului de a trăi creştinismul care pune probleme Bisericilor asiatice şi de
aceea trebuie să ne rugăm, pentru ca Domnul să-i ilumineze şi să-i întărească.
Care
ar fi azi cea mai mare provocare cu care se confruntă evanghelizarea în Asia, considerând
desigur diferenţele care există între un stat şi altul… • „Ce mai mare şi mai imediată
provocare este cea a persecuţiilor. Este inutil să ascundem faptul că în Asia, pe
de o parte din cauza regimurilor comuniste din Coreea de Nord, China, Vietnam, Laos…pe
de altă parte din cauza statelor musulmane, precum Pakistan, Iran, Malayzia, Indonezia
sau a renaşterii culturilor, religiilor locale – cum se întâmplă în India cu hinduismul,
sunt mari probleme în privinţa exercitării libertăţii religioase, libertate care –
în Asia – există doar în anumite ţări, dar nu în multe. Eu am fost prin toată Asia
şi vă pot spun că de multe ori întâlneşti situaţii, nu aş spune întotdeauna de persecuţie,
dar desigur de obstacole în calea credinţei”.
Însă, aceşti mărturisitori,
tocmai precum martirii de la originile creştinismului sunt precum seminţele care dau
multe roade, şi acest lucru poate fi văzut şi în aceste ţinuturi… • „Desigur, martirii
aduc roade; creştinismul se naşte din sângele lui Isus, din cel al Apostolilor şi
al martirilor. Însă, în acest moment, Biserica combate mai ales pentru obţinerea libertăţii
religioase care este fundamentală. În prezent, prima problemă a Bisericilor din Asia
este libertatea religioasă şi, a doua, întărirea aspectului contemplativ al creştinismului.