Alfabetul universal al artei traduce limbajul divinului:expoziţie în muzeul bazilicii Santa Maria Maggiore din Roma

(RV - 17 noiembrie 2008) Aur, argint şi smalturi policrome în formă de cruci, statui şi teci pentru expunerea Preasfântului Sacrament numite monstranţe sau ostensoare. Este colecţia bijutierului originar din regiunea italiană Abruzzo, Nicola da Guardiegrele care a trăit între Evul mediu şi perioada Renaşterii, expusă până la 8 decembrie la muzeul bazilicii papale Santa Maria Maggiore din Roma. O iniţiativă promovată în colaborare cu Muzeele Vaticane şi sub patronajul, între altele, al Senatului Republicii Italiene şi Preşedinţiei Consiliului de Miniştri.

Fire de aur şi de argint, legate împreună cu măiestrie, desenează forme şi volume stabilind punţi între cer şi pământ. Sunt capodopere de artă sacră, rod al geniului creativ al lui Nicola da Guardiagrele: bijutier, sculptor şi pictor care în alfabetul universal al artei a ştiut să traducă limbajul divinului. În formă de cruci şi ostensoare, statui şi decoruri, în mâinile abile ale artistului metalele preţioase au dat corp lui Cristos şi Fecioarei Maria, îngerilor şi apostolilor, pentru a povesti lumii misterele credinţei. 25 de capodopere realizate în prima jumătatea a secolului al XV-lea sunt reunite împreună pentru prima dată, şi după cercetări îndelungate şi lucrări atente de restaurare, spre mărturia modului în care arta poate să devină vehicul al sacrului.

A subliniat aceasta cardinalul Bernard Francis Law, arhipresbiterul bazilicii papale Sânta Maria cea Mare din Roma:
• „Întrucât Dumnezeu este frumuseţea, frumuseţea este o manifestare a lui Dumnezeu însuşi: frumuseţea muzicii, frumuseţea artei, vorbind despre Dumnezeu; la fel ca frumuseţea naturii, frumuseţea actelor de caritate. Putem atinge pe Dumnezeu în aceste expresii ale frumuseţii şi carităţii”.

Sunt opere ce năzuiesc spre cer şi împreună se manifestă înrădăcinate în timpul şi în locurile în care artistul a trăit şi activat. Un portret al lui Nicola da Guardiagrele în prezentarea prof. Antonio Paolucci, directorul Muzeelor Vaticane:
• „Nicola da Guardiagrel este un cătun sub masivul muntos Majella, unul din locurile cele mai frumoase, mai sălbatice din regiunea Abruzzo. Un mic orăşel însă cu o mare tradiţie de artizanat în domeniul filigranului şi al bijuteriei. Artistul, care a trăit în prima jumătate a secolului al XV-lea, deci în urmă cu 600 de ani, ştie totul despre tehnică: nimeni nu este iscusit ca el în a modela argintul şi aurul…Însă, capătă o cultură internaţională: iese din Guardiagrele, se duce la Napoli, merge la Roma, în Flandria, în Germania. Dar mai ales se duce la Florenţa, unde are contacte cu Lorenzo Ghiberti şi a devenit apoi un protagonist la începutul perioadei Renaşterii italiene şi apoi bijutierul cel mai iscusit din Italia”.

Un maestru al artei care îşi oferea iscusinţa pentru mari şi mici comisionări, pentru a realiza opere ce deveneau ocazii şi aliment pentru evlavia populară. Capodopere care astăzi ca şi ieri suscită admiraţia credincioşilor şi iubitorilor de artă care nu rareori, poate în virtutea năzuinţei după sacru, constituie un „inedit” loc de întâlnire între indivizi altminteri departe unii de alţii.

Încadrată într-un ciclu de iniţiative, expoziţia va fi amenajată succesiv în oraşele Chieti şi L’Aquila pentru a încheia turneul la Florenţa, unde artistul bijutier a atins expresia maximă a parcursului său.