Cardinalul Tarcisio Bertone: propaganda sovietică şi legenda neagră despre papa Pius al XII-lea

(RV - 6 noiembrie 2008) Polemica privind aşa-zisa tăcere a lui Pius al XII-lea, acuzat de lipsă de sensibilitate sau de-a dreptul de conivenţă în faţa Holocaustului, pe lângă faptul că este un ultraj, apare instrumentală şi lipsită de orice fundament istoric: a reafirmat joi dimineaţă cardinalul secretar de Stat Tarcisio Bertone în cadrul reuniunii de studiu organizată la Universitatea Gregroiană din Roma, pentru marcarea celor 50 de ani de la moartea lui Eugenio Pacelli, Papa Pius al XII-lea.

 
Cardinalul Bertone a amintit că acuzaţiile împotriva lui Pius al XII-lea au fost avansate de propaganda sovietică şi de aliaţii ei, mulţi ani după moartea sa, în timpul anilor războiului rece. Se voia să se răspândească, pentru scopuri politice, imaginea lui Pius al XII-lea ca „Papa lui Hitler” sau drept „capelanul occidentului”, supus americanilor. A denunţat apoi faptul că atâtea documente accesibile de multă vreme de acum în Arhivele vaticane şi care demonstrează, cu dovezi în mână, absurditatea acelor acuzaţii, sunt în mod paradoxal trecute cu vederea: „evident - a subliniat - pe mulţi istoria îi interesează doar dacă poate fi folosită ca o armă”. Cardinalul Bertone a reprodus amănunţit toate intervenţiile şi declaraţiile lui Pius al XII-lea în favoarea evreilor încă de când era nunţiu în Germania şi apoi ca secretar de Stat. „Ca diplomat al lui Benedict al XV-lea, Pacelli s-a străduit să fie condamnate deja în 1915 violenţe antisemite izbucnite în Polonia, în timp ce în anii Treizeci, ca secretar de Stat al lui Pius al XI-lea, a făcut să înceteze propaganda radiofonică antievreiască din partea unui preot catolic american, Charles Coughlin”. Apoi „din toamna lui 1939 până în primăvara anului 1940 pontiful a sprijinit, printr-o alegere fără precedent, tentativa, repede eşuată, a câtorva cercuri militare germane în contact cu britanicii de a răsturna regimul hitlerist. Iar după atacul german împotriva Uniunii Sovietice Pius al XII-lea a refuzat să se alieze şi să alieze Biserica catolică cu ceea ce era prezentat ca o cruciadă împotriva comunismului şi, din contra, s-a străduit să depăşească opoziţiile din partea multor catolici americani la alianţa cu sovieticii, chiar dacă judecata asupra comunismului manifestată de Pontif şi de colaboratorii săi cei mai apropiaţi a rămas mereu radical negativă”.

Cardinalul Bertone a citat un articol al lui Albert Einstein din 1940 publicat în cotidianul „Time”: „Numai Biserica - scria omul de ştiinţă - a îndrăznit să se opună campaniei lui Hitler de a suprima adevărul. Nu am avut niciodată interes special faţă de Biserică înainte, dar acum simt o mare afecţiune şi admiraţie pentru că numai Biserica a avut curajul şi forţa constantă de a sta de partea adevărului intelectual şi libertăţii morale”. „La rândul său părintele dominican Yves Congar, apoi cardinal, relatează în jurnalul să conciliar mărturiile confidenţiale ale unui martor al timpului, confratele Rosaire Gagenbet. După masacrul de la „Fosse Ardeatine” din Roma, Papa s-a întrebat ’cu angoasă’ dacă să-l denunţe: „Dar toate conventurile, toate casele călugăreşti din Roma erau pline de refugiaţi: comunişti, evrei, democraţi şi antifascişti, ex-generali, etc. Pius al XII-lea suspendase clauzura. Dacă Pius al XII-lea ar fi protestat public şi solemn, ar fi urmat o percheziţie în aceste case şi ar fi fost catastrofal”. Astfel Pontiful a ales protestul diplomatic”.

„Opera de ajutorare dispusă de Pius al XII-lea faţă de persecutaţi - între aceştia foarte mulţi evrei, la Roma, în Italia şi în diferite alte ţări - a afirmat cardinalul Bertone - a fost imensă şi este din ce în ce mai documentată, chiar şi din partea unor istorici şi intelectuali cu autoritate care desigur nu sunt apărători din oficiu ai papalităţii… Fapte şi documente ies la iveală treptat din acest trecut care nu trece. Această documentaţie face dreptate la tot ceea ce Papa Pacelli şi Biserica catolică au făcut în faţa prigoanei criminale împotriva evreilor şi ar impune să se scrie nenumărate cărţi de istorie şi să se lase în uitare legenda defăimătoare a unui Pontif filonazist”. „Că era vorba de o campanie orchestrată, o denunţase în Italia Giovanni Spadolini deja în 1965, când istoricul a putut vorbi despre ’atacuri sistematice ale lumii comuniste care nu omiteau să găsească unele complicităţi sau vreo condescendenţă şi în inimile catolice - sau cel puţin în anumiţi catolici nu necunoscuţi nici în Italia”. Totuşi, astăzi, - a precizat secretarul de Stat - dezbaterea asupra figurii lui Pius al XII-lea „devine de un anumit timp mai senină şi echilibrată în a recunoaşte relevanţa şi măreţia pontificatului său”.

În fine, cardinalul, referitor la cauza de beatificare şi canonizare a Papei Pacelli, începută în 1965 a subliniat că este vorba de „un fapt religios care cere să fie respectat de toţi şi care în aspectul său specific este de competenţa exclusivă a Sfântului Scaun”, amintind recenta invitaţie al lui Benedict al XVI-lea de a se ruga ca această cauză „să continue cu succes”.

Aici serviciul audio: