Sinodul Episcopilor: vineri dimineaţă, a 18-a Congregţie generală, cu primele rapoarte ale grupurilor restrânse

(RV - 17 octombrie 2008) A XVIII-a Congregaţie generală, vineri dimineaţă, la Sinodul episcopilor asupra cuvântului lui Dumnezeu în desfăşurare în Vatican. În centrul lucrărilor, primele rapoarte ale „cercurilor minore”, împărţite în 5 arii lingvistice: italiană, franceză, engleză, spaniolă şi germană. Acestora, de fapt, le-a fost încredinţată sarcina de a focaliza temele principale de înfruntat în Propoziţiile finale ale Sinodului. Dar vineri dimineaţă discuţia a fost însoţită de prezenţa spirituală a papei Ioan Paul al II-lea de la a cărui alegere la pontificat s-au împlinit joi, 16 octombrie, 30 de ani. Pentru noi a urmărit lucrările Isabella Piro:
• „Citea Biblia în fiecare zi Karol Wojtyła iar puţin înainte de a muri a voit să asculte Evanghelia lui Ioan: a trăit astfel papa Ioan Paul al II-lea, având mereu pe buze Cuvântul lui Dumnezeu. Şi lucrările Sinodului, vineri dimineaţă, s-au inspirat din amintirea lui pentru a reflecta asupra Cuvântului divin. Cercurile minore, grupurile restrânse, au început să răspundă la câteva din cele 19 întrebări puse în urmă cu două zile, de Raportorul general, cardinalul canadian Marc Ouellet, în Relaţia sa de după intervenţiile în plen. Şi astfel, acolo unde se punea întrebarea cum să se intensifice traducerile Bibliei şi în limbile mai puţin răspândite, cercurile au propus instituirea, din partea Federaţiilor Biblice, a unui fond care să finanţeze asemenea proiecte.
De asemenea, sugestia de a organiza un Congres mondial asupra Cuvântului lui Dumnezeu a fost acceptată, dar numai în parte: mai bine, s-a spus, să se exploateze ocazia oferită de Congresele euharistice internaţionale.
În privinţa dialogului interreligios, Sinodul a sugerat să se recurgă la figura Sfintei Tereza Benedicta a Crucii, în starea civilă Edith Stein, aceea care, convertită de la ebraism la creştinism, poate desfăşura rolul de punte între cele două religii. Reafirmată şi necesitatea unui raport pozitiv cu Islamul, deoarece dialogul cu el nu este o opţiune, ci o necesitate vitală pentru viitor.
Au fost apoi propuse Lectura cântată a Evangheliei, instituirea unor miniştri extraordinari ai Cuvântului şi cursuri de filozofie care, plecând de la Enciclica „Fides et ratio”, semnată în urmă cu zece ani de papa Ioan Paul al II-lea, să contribuie la o corectă exegeză biblică.
În continuare, nodul crucial al omiliilor, al predicilor: cercurile minore s-au pronunţat în favoarea unui compendiu omiletic pentru predicatori şi s-au părut înclinaţi în direcţia instituirii unui îndrumător - „Directorium” - în domeniu, cu condiţia să se ţină cont că omilia, predica este o artă ce se referă la Duhul Sfânt, nu este un exerciţiu oratoric şi că e necesar să se cunoască bine cui se adresează, deci cărei categorii de credincioşi.
A fost abordată şi chestiunea edificiilor sacre şi din mai multe părţi s-a auzit urarea ca Sinodul să ajute la a construi noi biserici, loc deosebit pentru primirea Cuvântului lui Dumnezeu. Cuvânt care - s-a spus - ar trebui să fie şi în mod fizica aşezat într-un spaţiu specific propriu.
Mai departe, s-a reafirmat dreptul tuturor de a primi vestirea Cuvântului divin: nu este vorba de prozelitism, s-a precizat în aulă, dar de libertatea de a prezenta tuturor valoarea salutară, aducătoare de mântuire a Evangheliei. În acest sens, Sinodul a cerut o mai mare atenţie faţă de săraci, faţă de cei marginalizaţi, persoane cu dizabilităţi şi surdo-muţi. O recunoaştere majoră a fost subliniată şi pentru asociaţiile şi grupurile care promovează drepturile omului, pentru ca să primească mai mare profunzime din lumina Cuvântului lui Dumnezeu.
Între ultimele teme dezbătute, dar nu pentru o mai mică importanţă, a fost cea a practicii „Lectio divina”, care a comportat propunerea înfiinţării de şcoli diecezane pentru cititori, şi cea a vieţii monastice şi contemplative, ca „busolă” ce indică lumii de azi realitatea pentru care merită să trăieşti.
Aici serviciul audio: