Rolul preţios al religiilor la integrarea tinerilor imigranţi: conferinţă la Bruxelles a arhiepiscopului Agostino Marchetto, secretarul Consiliului Pontifical pentru Pastoraţia Migranţilor şi Itineranţilor

RV 15 oct 2008. Rolul şi contribuţia Bisericilor la integrarea tinerilor în contexte de imigraţie, a fost tema conferinţei prezentată marţi la sediul fundaţiei "Konrad Adenauer", din Bruxelles, de arhiepiscopul Agostino Marchetto, secretarul departamentului Curiei Romane pentru pastoraţia migranţilor şi itineranţilor.

Sunt o treime din populaţia imigrantă, tinerii care au între 15 şi 25 de ani şi la aceştia se adaugă fiii emigranţilor din prima generaţie, reîntregiţi în familia de origine sau născuţi în Ţara de emigraţie. Aceşti tineri, a subliniat mons. Marchetto, sunt expuşi la riscurile nativilor de o vârstă cu ei când înfruntă "problemele şi dificultăţile legate de studii, în primul rând accesul în domeniul muncii", dar sunt expuşi şi la riscurile adăugate de marginalizare şi discriminare, care cad asupra minorităţilor. În faţa acestei realităţi complexe, a afirmat prelatul vatican, Bisericile pot oferi preţioase resurse spirituale, materiale şi sociale, menite să salvgardeze identitatea culturală şi să promoveze în acelaşi timp procesul de integrare. Două aspecte care în loc să se opună se întâlnesc, atunci când "mulţi tineri imigranţi – a observat mons. Marchetto – devin practic cetăţeni ai unei noi patrii, în care au ales să-şi pună speranţele pentru o viaţă mai bună, graţie resurselor pe care chiar adeziunea religioasă le-a oferit acestora".

Secretarul departamentului roman pentru pastoraţia imigranţilor a formulat auspicii ca Ţările Uniunii Europene să favorizeze "simţul apartenenţei" în rândul tinerilor imigranţi iar "în privinţa dobândirii cetăţeniei, să adopte o politică în care cetăţenia să fie legată de reşedinţă mai mult decât de naţionalitate". În acest domeniu, prelatul a evidenţiat limitele legislaţiei italiene, de exemplu, care stabileşte ca fiii născuţi din părinţi imigranţi să dobândească naţionalitatea acestora şi să poată cere cetăţenia italiană abia la împlinirea a 18 ani, riscând de a dreptul – dacă nu prezintă cererea la timp – să fie expulzaţi. Această normă este percepută de cei interesaţi drept umilitoare, a înfierat mons. Marchetto, convins că "singura cale de integrare", recere "implicarea atât a imigranţilor cât şi a societăţii civile", investind în tinerii din a doua generaţie pentru a crea "o lume mai sigură, primitoare şi multiculturală".

***
După intervenţia în cursul dimineţii, dedicată integrării tinerilor imigranţi, reprezentantul vatican s-a concentrat asupra categoriei adolescenţilor care provin din situaţii de emigrare, observând că un adolescent nu apare refractar faţă de integrarea în cultura europeană, cu condiţia ca aceasta să nu-i fie prezentată ca o stâncă, grea şi rigidă. În acest caz, politica va trebuie să se adapteze - a afirmat mons. Marchetto - la o gradualitate posibilă pentru adolescent, care să-i ofere posibilitatea de a nu pierde identitatea personală şi culturală.

În acest domeniu, mons. Marchetto a reafirmat colaborarea Bisericii cu instituţiile ţărilor de primire, amintind că Biserica însăşi administrează la ora actuală în întreaga lume mai bine de 196.000 de şcoli, primare şi medii, frecventate de peste 51 de milioane de copii şi adolescenţi, precum şi aproape o mie de universităţi catolice, institute superioare şi alte forme de învăţământ superior care se dedică formării a peste 4 milioane de tineri.

Despre intervenţia cu privire la integrarea culturală a adolescenţilor, aici, serviciul audio complet: