Primiţi de Benedict al XVI-lea membrii Societăţilor Biblice Unite: a treia zi de lucrări
la Sinodul episcopilor în Vatican, dedicată răspândirii Bibliei în lume
(RV - 7 octombrie 2008) A treia zi de lucrări, marţi, pentru Sinodul
episcopilor, pe tema „Cuvântul lui Dumnezeu în viaţa şi în
misiunea Bisericii”. În cursul dimineţii, la cea de-a XII-a Adunare generală
ordinară au avut loc primele votări pentru alegerea membrilor Comisiei care va redacta
Mesajul final. Apoi, a început discuţia generală. În intervalul lucrărilor, Benedict
al XVI-lea a primit membrii Societăţilor Biblice Unite, al căror secretar, Rev. Miller
Milloy, este prezent la Sinod, ca invitat special. Aceştia i-au purtat un dar special
papei Benedict al XVI-lea: o versiune poliglotă a Bibliei. Şi din voinţa Sfântului
Părinte, a explicat secretarul general al Sinodului, mons. Nicola Eterović, o copie
a volumului va fi dăruită tuturor participanţilor la Adunare, inclusiv experţilor
şi auditorilor.
Dimineaţa de marţi a fost, de altfel, densă, cu multe reflecţii.
Între acestea, cea a cardinalului Angelo Sodano, decan al Colegiului cardinalilor,
care a remarcat numeroasa prezenţă a cardinalilor la lucrări: o frumoasă formă de
integrare şi colaborare, a spus, între cele două organisme chemate să-l ajute pe Păstorul
Bisericii universale.
În multe relaţii, subiectul principal a fost necesitatea
de a găsi mijloace noi pentru difuzarea şi valorizarea Sfintelor Scripturi. Cum a
făcut arhiepiscopul de Camberra, Mark Coleridge, care a sugerat formarea unui Îndrumător
general - Directorium - pentru omilii, astfel ca predica să fie inspirată din experienţa
universală a Bisericii, fără să neglijeze aspectele speciale ale Bisericilor locale.
La
rândul său, cardinalul Péter Erdő, arhiepiscop de Esztergom-Budapesta, preşedinte
al Consiliului conferinţelor episcopale ale Europei, a atras atenţia asupra pericolelor
create de publicaţiile mai mult senzaţionale decât ştiinţifice, precum scrierea apocrifă
Evanghelia lui Iuda. Scrieri care, a spus, fac să se confunde sursele credibile cu
cele non credibile asupra istoriei lui Isus Cristos.
Axată asupra riscurilor
reprezentate de secte a fost, în schimb, intervenţia mons. Laurent Monsengwo Pasynia,
arhiepiscop de Kinshasa, secretar special al Sinodului. „Doctrina sectelor - a afirmat
- este în general bazată pe o interpretare fundamentalistă a Sfintelor Scripturi”.
E necesar, de aceea, să se recurgă la criterii de interpretare stabile, precum adeziunea
la tradiţia apostolică şi coerenţa cu întreaga Scriptură. Criterii, a spus în încheiere
preşedintele Conferinţei episcopale din Congo, ce protejează de o interpretare fundamentalistă
şi subiectivă a Cuvântului lui Dumnezeu.
Luni, după amiază, lucrările Sinodului
au văzut prima dintre numeroasele noutăţi introduse anul acesta, adică cele cinci
relaţii continentale asupra realităţii Bisericii în lume. Imediat după aceea, intervenţia
inedită a rabinului şef de Haifa, Shear Yashyv Cohen, prezent la Sinod ca invitat
special, A fost prima dată în istorie când un rabin, deci un non creştin,
s-a adresat părinţilor sinodali. • „Este într-adevăr un privilegiu, pot spune,
şi o rară onoare: astfel rabinul Cohen a calificat invitaţia de a vorbi Sinodului
episcopilor. Un gest semnificativ, a spus, un semnal de speranţă şi un mesaj de pace
pentru generaţiile prezente şi viitoare. „Văd în invitaţia voastră - a adăugat rabinul
şef de Haifa, adresându-se părinţilor sinodali - o declaraţie a faptului că continuaţi
să vă referiţi la noi ca la „Fraţii voştri mai mari”. Apoi, exponentul ebraic s-a
oprit asupra valorii Scripturilor Sacre, afirmând că „rugăciunea este limba sufletului,
dăruită nouă de Dumnezeu”. În fine, rabinul a amintit durerea suferită de poporul
evreu, în special Holocaustul, punând în gardă împotriva riscurilor unei reveniri
a antisemitismului.
Imediat după intervenţia rabinului şef de Haifa, cardinalul
Albert Vanhoye s-a oprit asupra posibilităţii reale de dialog între evrei şi creştini,
în numele unui patrimoniu comun: „Dialogul rămâne posibil, a spus, deoarece evrei
şi creştini posedă un patrimoniu comun care îi uneşte, şi este foarte mult de dorit,
pentru a elimina treptat de o parte şi de alta, prejudecăţi şi neînţelegeri, pentru
a favoriza o mai bună cunoaştere a patrimoniului comun şi întări legăturile reciproce”.
Însă
după-amiaza de luni începuse cu o altă noutate, cum s-a spus deja, adică rapoartele
privind realitatea Bisericii în cele cinci continente. Firul roşu dintre ţări a fost
identificat în provocarea la adresa evanghelizării, în faţa unei lumi în rapidă schimbare.
Aşa cum se întâmplă în Africa, despre care s-a spus că procentajul populaţiei catolice
este în jurul a 14%. Amintite, în special, gravele opresiuni, limitările în privinţa
libertăţii şi persecuţiile îndurate de creştini în Asia, mai ales în India. În fine,
pe linia discursului pronunţat de papa Benedict luna trecută lumii culturii franceze,
Europa a fost rechemată să privească la creştinism ca cheie de lectură pentru a se
înţelege pe sine.