Ce este Sinodul Episcopilor în Biserica Catolică?

(RV - 6 octombrie 2008) Cu Liturghia euharistică, celebrată în bazilica papală Sfântul Paul din afara Zidurilor, episcopul Romei Benedict al XVI-lea a deschis cea de-a XII-a Adunare generală ordinară a Sinodului Episcopilor, având de această dată ca temă „Cuvântul lui Dumnezeu în viaţa şi în misiunea Bisericii”. Sinodul se desfăşoară în Vatican în perioada 5-26 octombrie.

 
Desigur, se simte nevoia unei lămuriri în ceea ce priveşte noţiunea însăşi: „Sinodul”, în general, structură canonică prezentă în Biserică din primele veacuri, şi „Sinodul episcopilor”, în special, figură canonică destul de recentă.
De la bun început, trebuie spus că în Biserica catolică romană „Sinodul” şi „Sinodul episcopilor” sunt structuri canonice bisericeşti foarte diferite de „Sfântul Sinod”, care este structura canonică fundamentală supremă a Bisericilor Ortodoxe.

Ne referim aici la Sinodul Episcopilor.

Potrivit can. 342 - Sinodul Episcopilor este o adunare de Episcopi care, aleşi din diferite regiuni ale lumii, se întrunesc la intervale de timp stabilit, ca să favorizeze o unire strânsă între Pontiful Roman şi Episcopi, ca să-l ajute cu sfaturile lor pe Pontiful Roman în menţinerea şi propăşirea credinţei şi a moralei, în respectarea şi consolidarea disciplinei ecleziastice şi ca să examineze problemele privind activitatea Bisericii în lume.

Can. 343 - Sinodului Episcopilor îi revine de drept să discute despre problemele ce trebuie tratate şi să-şi exprime dorinţele, dar nu să le rezolve şi să dea decrete cu privire la ele, decât dacă, în cazuri precise, Pontiful Roman i-a acordat puterea deliberativă, căruia, în acest caz, îi revine datoria să ratifice decretele”.

Can. 344 - Sinodul Episcopilor este direct sub autoritatea Pontifului Roman, căruia îi revine dreptul:
1. să convoace sinodul, ori de câte ori consideră că acest lucru este oportun, şi să stabilească locul unde trebuie să se desfăşoare lucrările;
2. să ratifice alegerea membrilor, care trebuie să fie aleşi în conformitate cu dreptul special, precum şi să desemneze şi să numească alţi membri;
3. să stabilească, la timpul potrivit, conform dreptului special, înainte de celebrarea sinodului, problemele ce trebuie să fie tratate:
4. să stabilească ordinea lucrărilor;
5. să prezideze, personal sau prin alţii, sinodul;
6. să încheie, să transfere, să întrerupă şi să dizolve sinodul însuşi.

Can. 345 - Sinodul Episcopilor poate fi reunit în adunare generală, fie ordinară, fie extraordinară, adică în care sunt tratate probleme ce privesc direct binele întregii Biserici, sau şi în adunare specială, adică în care sunt tratate probleme ce privesc una sau mai multe regiuni determinate.

Can. 346 - § 1. Sinodul Episcopilor care se reuneşte în adunarea generală ordinară este alcătuit din membri, majoritatea Episcopi, aleşi pentru fiecare adunare de Conferinţele Episcopilor, conform modalităţii stabilite de dreptul special al sinodului; alţii sunt desemnaţi în virtutea aceluiaşi drept; alţii sunt numiţi direct de Pontiful Roman; tuturor acestora li se alătură unii membri ai institutelor călugăreşti clericale, care sunt aleşi în conformitate cu dispoziţiile aceluiaşi drept special.

Can. 347 - §1. Când Pontiful Roman încheie lucrările adunării sinodului Episcopilor, încetează funcţia încredinţată în sinod Episcopilor şi celorlalţi membri.

Can. 348 - § 1. Sinodul Episcopilor are un secretariat general permanent, care este condus de un Secretar general, numit de Pontiful Roman, şi care este ajutat de un consiliu ale secretariatului, alcătuit din Episcopi, dintre care unii sunt aleşi, conform dreptului special, de însuşi sinodul Episcopilor, iar alţii sunt numiţi de Pontiful Roman, însă funcţia tuturor acestora încetează când începe o nouă adunare generală.

Duminică 5 octombrie 2008, în alocuţiunea ţinută înainte de recitarea antifonului Îngerul Domnului cu credincioşii reuniţi în Piaţa Sfântul Petru, papa Benedict al XVI-lea, abia întors de la Bazilica Sfântul Paul din afara Zidurilor, a anunţat deschiderea celei de-a XII-a Adunări generale ordinare a Sinodului Episcopilor, care se ţine în Vatican timp de trei săptămâni şi dezbate tema „Cuvântul lui Dumnezeu în viaţa şi în misiunea Bisericii”.

Papa însuşi a explicat cu această ocazie ce înseamnă „Sinodul episcopilor”. Iată textul Sfântului Părinte:

„Voi cunoaşteţi bine valoarea şi funcţia acestei adunări deosebite a episcopilor, aleşi astfel încât să reprezinte tot episcopatul şi convocaţi pentru a aduce Succesorului lui Petru un ajutor mai eficace, manifestând şi consolidând în acelaşi timp comuniunea eclezială. Este vorba despre un organism important, instituit în septembrie 1965 de veneratul meu predecesor slujitorul lui Dumnezeu Paul al VI-lea (cf Lett. ap. motu proprio data „Apostolica sollicitudo”), în timpul ultimei faze a Conciliului Vatican II, pentru a da aplicare unui consemn conţinut în Decretul asupra ministerului Episcopilor (cf Decr. Christus Dominus, 5). Finalităţile Sinodului Episcopilor sunt următoarele: să favorizeze o strânsă uniune şi colaborare dintre Papa şi Episcopii din toată lumea; să ofere informaţii directe şi exacte privind situaţia şi problemele Bisericii; să favorizeze acordul asupra doctrinei şi asupra acţiunii pastorale; să înfrunte tematici de mare importanţă şi actualitate. Aceste sarcini diferite sunt coordonate de un Secretariat permanent, care lucrează în directă şi imediată dependenţă de autoritatea Episcopului Romei.

Dimensiunea sinodală este constitutivă Bisericii; ea consistă în a veni împreună din orice popor şi cultură pentru a deveni una în Cristos şi păşi împreună în urma Lui, care a spus: „Eu sunt calea, adevărul şi viaţa” (In 14,6). De fapt, cuvântul grec „synodos”, compus din prepoziţia „syn”, care înseamnă „cu”, şi din „odòs”, care înseamnă „cale, stradă”, sugerează ideea de „a parcurge drumul împreună”, şi este tocmai această experienţă a Poporului lui Dumnezeu în istoria mântuirii. Pentru Adunarea sinodală ordinară, pe care astăzi am început-o, am ales, primind păreri cu autoritate în acest sens, tema Cuvântului lui Dumnezeu de aprofundat, în perspectivă pastorală, în viaţa şi în misiunea Bisericii.

Amplă a fost participarea la faza pregătitoare din partea Bisericilor particulare (dieceze, eparhii) din toată lumea, care au trimis contribuţiile lor la Secretariatul Sinodului, care la rândul său a elaborat „Instrumentum laboris”, document asupra căruia se vor confrunta cei 253 Părinţi sinodali: 51 din Africa, 62 din America, 41 din Asia, 90 din Europa şi 9 din Oceania. Acestora li se adaugă numeroşi experţi şi auditori, bărbaţi şi femei, precum şi „delegaţi fraterni” ai altor Biserici şi Comunităţi ecleziale şi câţiva invitaţi speciali.