A fost publicat documentul final al celui de-al VI-lea Congres mondial privind pastorala pentru ţigani

(RV – 2 octombrie 2008) Viitorul sunt tinerii. Fie că sunt sau nu ţigani trebuie să-i considerăm în demnitatea lor şi să le dăm ocazia de a fi o resursă pentru Biserică şi Societate. Tinerii ţigani, chiar şi în plină transformare, sunt depozitari de valori pe care trebuie să le descoperim pentru a ne îmbogăţi, se citeşte în documentul final al celui de-al VI-lea Congres mondial al pastoralei pentru ţigani care s-a desfăşurat în perioada 1-4 septembrie la Freising, în Germania.

Promovat de Consiliul Pontifical pentru Pastorala Migranţilor şi Itineranţilor, în colaborare cu Conferinţa Episcopală din Germania, congresul a reunit 150 de delegaţi – arhiepiscopi, episcopi, preoţi, diaconi, călugări, călugăriţe, operatori pastorali laici şi, desigur, reprezentanţi ai ţiganilor – proveniţi din 26 de ţări europene, din America Latină şi Asia. Participanţii au aprofundat tema: „Tinerii ţigani în Biserică şi în societate”.

Întâlnirea a dorit să scoată în relief rolul pe care generaţia tânără a acestei populaţii îl poate avea în promovarea umană şi creştină a propriului popor. „Tinerii reprezintă Speranţa Bisericii şi speranţa lumii – scrie Consiliul Pontifical al Pastoralei pentru Migranţi şi Itineranţi. Aceştia sunt 'profeţi ai speranţei' şi 'făuritori ai înnoirii'. A acţiona 'pentru ei' dar mai ales 'cu ei' înseamnă pentru Biserică să-i încurajeze în programe-pilot, în iniţiative şi proiecte destinate consolidării participării lor la evanghelizare şi la promovarea umană a fraţilor şi surorilor lor”.

Documentul subliniază că „şi în prezent, ţiganii – printre care şi tineri – sunt victime ale prejudecăţilor şi stereotipurilor negative; aceştia aparţin grupului social care are cel mai redus număr de oportunităţi şi trebuie să înfrunte probleme de discriminare şi inegalitate în sistemul educativ, al muncii, al locuinţelor şi în cel al sănătăţii.

Potrivit unor studii recente, în Europa constituie grupul 'cel mai puţin dorit ca vecini'. Sunt supuşi aşadar unei segregări, în special teritorială. Discriminarea, xenofobia şi rasismul răbufnesc uneori în acte de violenţă care lovesc în special pe cei mai slabi, pe copii, tineri şi femei şi se răsfrâng asupra structurilor sociale”.

„Este necesar să li se garanteze tinerilor sprijin, resurse şi oportunitate care să le permită o viaţă independentă şi autonomă şi posibilitatea unei depline participări sociale şi politice. Lipsa accesului la servicii de bază, precum protecţia socială, asistenţa sanitară, un mediu de viaţă sănătos reprezintă factori care-i pot priva pe tineri de autonomia lor atât de necesară, dar şi de asumarea unei responsabilităţi efective”.

Documentul recomandă printre altele asigurarea „educaţiei femeilor în privinţa drepturilor fundamentale, a dialogului intercultural şi a integrării tinerilor în cetăţenia democratică, a coeziunii sociale şi a dezvoltării politicilor pentru tineri” şi îndeamnă la crearea unor centre, în special ecleziale, care să propună posibilitatea recreării, a studiului şi a pregătirii profesionale”.
„O altă sugestie se referă la promovarea activităţilor de schimb cultural între tinerii acestei etnii, pentru ca ei să descopere valorile mediului lor cultural. Va fi necesar, de asemenea, propunerea unor activităţi de prevenire (prin voluntariat, asociaţii, grupuri sportive) pentru a-i smulge din inerţie, din lipsa de interes, din viciul drogurilor şi al alcoolului. Este foarte importantă, de asemenea, identificarea şi formarea liderilor în comunităţile lor. În fine, va fi util să se ceară organizaţiilor umanitare şi asociaţiei „Caritas”, instituirea unor micro-credite pentru acele familii şi comunităţi care demonstrează o majoră capacitate de a-i folosi în folosul etniei lor”.

Consiliul Pontifical pentru Pastorala Migranţilor şi Itineranţilor reafirmă că „Biserica are multe de spus tinerilor, iar aceştia – la rândul lor – au multe de spus Bisericii”. Acest dialog reciproc ce trebuie condus cu deosebită cordialitate, claritate şi curaj, pentru a favoriza întâlnirea dintre generaţii şi schimburile, devenind astfel izvor de bogăţie şi de tinereţe pentru Biserică şi pentru societatea civilă.

Aici serviciul audio: