A asigura libertatea religioasă, în avantajul întregii societăţi: Benedict al XVI-lea, la audienţa acordată episcopilor din Asia Centrală, regiune a cărei „mici turme” a menţinut cu temeinicie credinţa în anii regimului sovietic

(RV – 2 octombrie 2008) Biserica nu impune, dar propune în mod liber credinţa catolică şi cere garantarea libertăţii religioase: a afirmat, joi dimineaţă, Benedict al XVI-lea, în discursul către episcopii din Asia Centrală – din Kazahstan, Kârgâzstan si Uzbekistan – primiţi cu ocazia încheierii vizitei ad Limina. Papa a avut cuvinte de încurajare pentru „mica turmă” din această regiune asiatică, care şi-a mărturisit în mod curajos credinţa în perioada regimului sovietic. Ca răspuns, au fost adresate Sfântului Părinte cuvinte de gratitudine, exprimate de arhiepiscopul Tomasz Peta, preşedintele Conferinţei Episcopale din Asia Centrală.
A apăra drepturile persoanei şi libertatea religioasă în faţa unor fenomene îngrijorătoare, precum terorismul şi răspândirea fundamentalismului: aceasta este exortaţia lui Benedict al XVI-lea care, vorbindu-le episcopilor din Asia Centrală, a pus accentul pe necesitatea unor intervenţii legislative care să contrasteze asemenea flageluri:
• “Însă, niciodată, forţa dreptului să nu se transforme ea însăşi în nedreptate, nici să se limiteze liberul exerciţiu al religiilor, căci profesarea în mod liber a propriei religii este unul din drepturile fondamentale şi universal recunoscute ale omului”.
„Pe de altă parte”, a reafirmat, „Biserica nu impune, ci propune în mod liber credinţa catolică, căci convertirea este rodul misterios al acţiunii Duhului Sfânt”.

• „Credinţa este darul şi opera lui Dumnezeu. Tocmai de aceea este interzisă orice formă de prozelitism care constrânge, influenţează sau atrage pe cineva, prin mijloace incorecte, să îmbrăţişeze credinţa (cfr Ad gentes, n. 13). O persoană se poate deschide către credinţă după o matură şi responsabilă reflecţie şi trebuie să poată realiza în mod liber această intimă inspiraţie”.
Acest lucru, a explicat „este nu doar în avantajul singurei persoane, ci a întregii societăţi, căci respectarea fidelă a preceptelor divine ajută la construirea unei convieţuiri mai juste şi mai solidare”. Benedict al XVI-lea a avut, aşadar, cuvinte de încurajare pentru prelaţii şi pentru „mica turmă” din Asia Centrală şi a amintit cum au depăşit credincioşii din această regiune gravele dificultăţi din trecutul recent.
• „Să-i mulţumim lui Dumnezeu că, în ciuda puternicelor presiuni exercitate în timpul anilor regimului ateu şi comunist, graţie abnegaţiei unor preoţi, călugări, călugăriţe şi laici plini de zel, flacăra credinţei a rămas aprinsă în inima credincioşilor”.
Comunităţile, a continuat, “pot fi reduse la o mică turmă”, dar acest lucru nu trebuie să descurajeze. Şi a amintit cum primele comunităţi creştine – chiar dacă erau reduse numeric – nu se închideau în ele însele, „dar impulsionate de iubirea lui Cristos, nu ezitau să ia asupra lor dificultăţile celor săraci şi să meargă în întâmpinarea celor bolnavi, vestind şi dând mărturie tuturor, cu iubire, despre Evanghelie”:
• “Şi acum, ca şi atunci, este Duhul Sfânt cel care conduce Biserica. Lăsaţi-vă, aşadar, conduşi de El şi menţineţi vie flacăra credinţei în rândul poporului creştin; conservaţi şi valorizaţi autenticele experienţe pastorale şi apostolice din trecut”.
Şi tot de la Sfântul Părinte a venit îndemnul de a continua educarea tuturor în vederea ascultării Cuvântului lui Dumnezeu, de a suscita „mai ales în cei tineri iubirea pentru Euharistie şi pentru devoţiunea mariană” şi de a răspândi în familii practica Rozariului.
Benedict al XVI-lea i-a invitat, de asemenea, pe prelaţi să caute „noi forme şi metode de apostolat”, implicând tot mai mulţi preoţi, călugări, călugăriţe şi laici.

Aici serviciul audio: