Japonia: Francis Taro Aso, de religie catolică, este noul prim-ministru nipon
(RV – 24 septembrie 2008) – Noul prim-ministru japonez este Francis Taro Aso. El a
fost votat miercuri cu o largă majoritate de voturi, în defavoarea liderului opoziţiei
– Ichiro Ozawa. Numirea unui catolic în fruntea guvernului reprezintă o mare noutate
într-o ţară şintoistă şi budistă, în care comunitatea catolică numără doar un milion
de credincioşi dintr-un total de 128 de milioane de locuitori.
În 1979 a
fost Masayoshi Ohira primul catolic la conducerea executivului din Tokyo. De asemenea,
sunt mulţi politicienii niponi care au studiat în şcoli catolice, printre aceştia
şi Taro Aso. Pentru mai multe informaţii, redacţia noastră centrală l-a contactat
pe monseniorul Giuseppe Pittau, misionar iezuit aflat de mai mulţi ani în Japonia:
•
„Primul ministru Aso, ca un bun politician japonez, respectă constituţia şi – în consecinţă
– respectă religia ca pe o libertate, la care toţi au dreptul”.
Care este influxul
Bisericii catolice în societatea japoneză? • „Influxul Bisericii catolice se datorează
mai ales şcolilor catolice, şi nu pentru că numărul elevilor din aceste şcoli ar fi
foarte ridicat, ci pentru că educaţia primită în aceste instituţii de învăţământ este
considerată ca fiind foarte serioasă, în sensul în care nu se ocupă doar de aspectele
intelectuale şi ştiinţifice, ci mai ales de viaţa socială, morală şi de respectarea
valorilor tradiţiei japoneze”.
Cum a fost primită în Japonia numirea premierului
Taro Aso? • „Presa japoneză aproape că nici n-a menţionat faptul că Aso este catolic,
unii au specificat că este creştin. Aşadar, o poziţie care respectă principiile creştine,
dar nu se referă la acestea în mod explicit. Taro: o persoană serioasă, cu multă experienţă
căreia îi dorim să poată rezolva problemele care încă divid China şi Japonia, sau
Coreea şi Japonia. Desigur, au fost făcuţi paşi importanţi în acest sens, dar rămâne
încă mult de construit”.
Ce raport este între societatea japoneză şi sfera
spirituală, a activităţii religioase? • „Japonia este o naţiune liberă, pacifică,
încât partea politică a menţinut un principiu de distincţie între religie şi politică.
În Japonia există momente fixe dedicate unei practici mai intense a religie, cum ar
fi, de exemplu, Anul Nou, sau în momentul morţii cuiva, când se naşte un copil, şi
mai ales în momentul căsătorie, aşadar în momentele de mare importanţă ale vieţii”.
Cum
se exprimă în Japonia mica comunitate catolică? • „Prin participarea la viaţa
naţională. Este o biserică mică, dar generoasă, cu mulţi martiri care – cu viaţa lor
– au arătat că, mai mult chiar decât viaţa însăşi, religia are o valoare absolută”.