Lourdes, loc de lumină ales de Dumnezeu: meditaţia Papei la procesiunea "aux flambeaux", sâmbătă seara la sanctuarul Maicii Domnului din Lourdes

RV 14 septembrie 2008. Ajuns sâmbătă seară de la Paris la Lourdes, Benedict al XVI-lea a parcurs primele trei etape din Itinerarul Jubileului: biserica parohială unde a fost botezată Bernadeta Soubirous, fosta închisoare – numită Cachot – unde locuia familia vizionarei şi, în fine, Grota Apariţiilor. Seara târziu, la încheierea procesiunii "aux flambeaux", Papa a ţinut predica de la terasa inferioară a bazilicii Nôtre-Dame din Lourdes.

Benedict al XVI-lea, recules în rugăciune la Grota Maicii Domnului: este probabil momentul cel mai mişcător al întregii călătorii apostolice. O fetiţă îmbrăcată cu portul popular din timpul Bernadetei, i-a dat un pahar cu apă de la izvor. Apoi, o rugăciune:
• "Doamne Isuse, ne-ai dat-o pe Maria ca Mamă. Ea a luat parte la Pătimirile tale şi la Învierea ta. Aici, la Lourdes, s-a arătat Bernadetei, întristată pentru păcatele noastre, dar radiind prin lumina ta. Prin intermediul ei, îţi destăinuim toate bucuriile şi greutăţile noastre, pe cele ale bolnavilor şi ale întregii umanităţi".

În întunericul şi frigul unei nopţi ploioase la Lourdes, zeci de mii de lumânări luminau speranţele unei umanităţi suferinde. La terminarea sugestivei procesiuni cu candela aprinsă, Papa a ţinut o adevărată cateheză despre lumină, lumina cea adevărată care aduce lumii bucuria, bunătate, frumuseţea şi viaţa. La 150 de ani de la acel 11 februarie 1858, Benedict al XVI-lea a amintit cum Bernadeta, în Grota Massabielle, a văzut o lumină şi, în interiorul acestei lumini, o tânără Doamnă despre care a spus că era "frumoasă, frumoasă mai mult decât orice". A amintit cum această Doamnă s-a adresat smeritei şi simplei fetiţe "cu bunătate şi blândeţe, cu respect şi încredere", întreţinând cu ea un dialog "de mare delicateţe", cu "mesaje foarte simple despre rugăciune, pocăinţă şi convertire". Pe chipul Bernadetei strălucea lumina unei Femei înveşmântată în soare, împodobită cu viaţa Fiului ei Înviat. Iar "întâlnirea cu chipul luminos al Bernadetei, răvăşea inimile şi privirile":
• "Atât în timpul apariţiilor cât şi atunci când le povestea, chipul ei devenea strălucitor. Bernadeta era de acum locuită de lumina de la Massabielle. Viaţa de fiecare zi a familiei Soubirous, cu toate acestea, era întreţesută de sărăcie şi tristeţe, de boli şi neînţelegere, de respingere şi lipsuri. Deşi nu lipseau iubirea şi căldura în relaţiile familiale, era greu să trăiască în „cachot” (în „închisoare”). Dar umbrele pământului n-au împiedicat lumina cerului să strălucească: „Lumina a strălucit în întuneric...” (Ioan 1,5)".

"Lourdes-ul – a spus Sf. Părinte – este unul din acele locuri pe care Dumnezeu l-a ales ca să facă să strălucească o rază specială a frumuseţii sale". E un loc de lumină pentru că "este un loc de comuniune, speranţă şi convertire". "Însăşi Maica lui Dumnezeu a arătat că bineprimeşte omagiul mişcător al acelor mii de lumânări" care de 150 de ani continuă să strălucească înaintea Grotei, noapte şi zi, vara şi iarna, asemeni unui "rug arzător, învăpăiat de rugăciunile pelerinilor şi bolnavilor, care îşi exprimă grijile şi necesităţile lor, dar mai ales credinţa şi speranţa lor". "E o cale luminoasă, aceasta, care "luminează chiar şi momentele mai întunecoase din istoria oamenilor":
• "Acest drum în noapte, purtând lumina, vorbeşte cu tărie interiorităţii noastre, atinge inima noastră şi spune mai mult decât oricare alt cuvânt pronunţat sau înţeles. Acest gest cuprinde de la sine condiţia noastră de creştini pe cale: avem nevoie de lumină şi, în acelaşi timp, suntem chemaţi să devenim lumină. Păcatul ne face orbi, ne împiedică să ne oferim drept călăuză pentru fraţii noştri şi ne împinge să nu ne încredem în ei şi să nu ne lăsăm călăuziţi. Avem nevoie de a fi luminaţi şi repetăm suplica orbului Bartimeu: „Învăţătorule, fă-mă să recapăt vederea! (cf Marcu 10, 51)".

Maria, a continuat Pontiful, ne învaţă cum să ne rugăm, să facem din rugăciunea noastră un act de iubire faţă de Dumnezeu şi de caritate fraternă. Rugându-ne împreună cu Sfânta Fecioară, inima noastră se deschide şi îi primeşte pe toţi cei care suferă:
• "Ne gândim la victimele nevinovate care suferă violenţa, războiul, terorismul, foametea sau care poartă urmările injustiţiilor, flagelurilor şi calamităţilor, ale urii şi asupririi, ale atentatelor la demnitatea umană şi la drepturile lor fundamentale, la libertatea de acţiune şi gândire. Ne gândim şi la cei care au probleme familiale sau care suferă de pe urma şomajului, a bolii, a slăbiciunii, a singurătăţii, a condiţiei lor de imigraţi. Nu vreau, apoi, să uit pe cei care au de suferit pentru numele lui Cristos şi care îşi dau viaţa pentru El".

La Lourdes, primul loc le revine celor bolnavi, săraci şi celor mici. Mulţi vin aici, a observat Papa, nutrind speranţa tainică de a primi un miracol; apoi, pe calea întoarcerii, se schimbă foarte mult, înţeleg lucrul cel mai important, că în realitate "iubirea este deajuns":
• "Întâlnirea discretă cu Bernadeta şi cu Fecioara Maria poate schimba o viaţă, pentru că ele sunt prezente, aici, la Massabielle, ca să ne conducă la Cristos, viaţa noastră, tăria noastră, lumina noastră. Fie ca Fecioara Maria şi sfânta Bernadeta să vă ajute să trăiţi ca fii ai luminii, pentru a da mărturie, în fiecare zi a vieţii voastre, că Isus Cristos este lumina noastră, speranţa noastră, viaţa noastră!”.

Aici, serviciul audio: