"Tinerii sunt preocuparea mea cea mai mare. Rădăcinile Franţei sunt creştine": Benedict al XVI-lea, în discursul de la Palatul Elizeu, în prima zi a călătoriei sale apostolice în Franţa

RV 12 sep 2008. Benedict al XVI-lea a început vineri la Paris călătoria sa apostolică în Franţa cu ocazia celor 150 de ani de la apariţiile mariane de la Lourdes. Suveranul Pontif a sosit vineri la câteva minute după ora 11.00 pe aeroportul Orly, unde a fost primit cu mare cordialitate de preşedintele francez Nicolas Sarkozy.

Serviciul trimisei noastre speciale, Francesca Sabatinelli:
• "Benedict al XVI-lea este pentru prima dată ca papă în Franţa, Ţară "foarte des" în centrul rugăciunilor sale. În salutul pronunţat la Palatul Elizeu în faţa preşedintelui Sarkozy şi a autorităţilor franceze, Sfântul Părinte a trasat imediat semnificaţia profundă a călătoriei sale într-o Ţară unde nu se poate uita "tot ceea ce a dat Bisericii în decursul a douăzeci de secole". A 150-a aniversare a apariţiilor de la Lourdes este firul unitar al acestei vizite, făcută – după spusele Papei – pentru "a se alătura la pelerinii care în acest an se îndreaptă spre sanctuarul marian". Această călătorie oferă Papei o bună ocazie de a vizita din nou Parisul, oraş binecunoscut cardinalului Joseph Ratzinger şi de a sublinia, amintind cuvintele preşedintelui Sarkozy la Roma în decembrie anul trecut, rădăcinile creştine ale Europei şi Franţei, ţara care "încă de la originile ei a primit mesajul Evangheliei" şi a cărei Biserică "a desfăşurat un rol civilizator".

La raportul dintre Biserică şi Stat, la relaţiile dintre sfera politică şi sfera religioasă – teme în centrul dezbaterilor multor francezi – răspunul a fost oferit deja de Cristos când - a amintit Sf. Părinte – afirma în Evanghelie: "Daţi cezarului ce este al cezarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu".
• "Biserica în Franţa se bucură în prezent de un regim de libertate. Neîncrederea trecutului s-a transformat încet încet într-un dialog senin şi pozitiv, care se consolidează tot mai mult".
Benedict al XVI-lea a explicat că buna voinţă este reciprocă. Rămân deschise pe mai departe anumite teritorii de dialog care ar trebui străbătute şi pornind de la expresia "laicitate pozitivă", folosită de preşedintele francez, Papa şi-a exprimat convingerea că "în acest moment istoric în care culturile se întâlnesc tot mai mult, a devenit necesară o nouă reflecţie despre adevărata semnificaţie şi importanţă a laicităţii".
• "Este fundamental ca, pe de o parte, să se insiste pe distincţia dintre domeniul politic şi cel religios cu scopul de a tutela atât libertatea religioasă a cetăţenilor cât şi responsabilitatea Statului faţă de ei şi, pe de alta, a lua la cunoştinţă tot mai mult funcţia de neînlocuit a religiei la formarea conştiinţelor şi contribuţia pe care aceasta o poate aduce, împreună cu alte instanţe, la crearea unui consens etic de fond în societate".

Benedict al XVI-lea a afirmat că Papa este martorul unui Dumnezeu de iubire şi mântuire,  drept care, la rândul său, este "un semănător de caritate şi speranţă" într-o societate umană care are nevoie de speranţă, afectată de "puţine aspiraţii spirituale şi puţine certitudini materiale".

Benedict al XVI-lea nu şi-a ascuns preocupările sale, prima dintre ele fiind cea referitoare la tineri. Pentru ei este tot mai greu să găsească o orientare, suferă pentru pierderea reperelor în viaţa lor familială, în timp ce alţii experimentează limitele unui comunitarism religios îngrăditor.

Dar îngrijorarea Papei se referă şi la "situaţia socială a lumii occidentale", marcată din nefericire de o creştere tacită a distanţei dintre bogaţi şi săraci. Soluţii juste, nu lipsesc şi Papa a indicat aici numeroasel instituţii şi iniţiative ale Bisericii, dar alături de ea nu poate lipsi Statul, căruia îi revine obligaţia de a promulga legi pentru eradicarea injustiţiilor. Pe aceeaşi linie, acesta este şi momentul de a proteja şi respecta planeta, prin "propuneri mai constructive care să garantez bunăstarea generaţiilor viitoare".

Pentru Franţa, care deţine preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene, aceste luni sunt o nouă ocazie de a da mărturie, potrivit unei nobile tradiţii, în favoarea ataşamentului ei faţă de drepturile omului şi promovarea lor pentru binele individului şi al societăţii.
• "Când cetăţeanul european, va vedea şi va simţi personal că drepturile inalienabile ale persoanei umane, de la concepere pînă la moartea naturală, ca şi cele relative la educaţia liberă, la viaţa familială, la muncă, fără a uita, natural, drepturile religioase, când aşadar cetăţeanul european îşi va da seama că aceste drepturi, care constituie un tot indisolubil, sunt promovate şi respectate, atunci va înţelege pe deplin măreţia edificiului Uniunii şi-i va deveni un artizan activ".

În timpurile noastre, toate acestea nu sunt uşor de realizat: momentul este nesigur, în special, în faţa pericolului reizbucnirii vechilor neîncrederi, tensiuni şi contrapoziţii între Naţiuni:
• "Franţa, istoric sensibilă la reconcilierea între popoare, este chemată să ajute Europa la construirea păcii în interiorul graniţelor ei şi în lumea întreagă. Este important, în acest sens, a promova o unitate care nu poate şi nu trebuie să devină uniformitate, dar care să fie capabilă să garanteze respectarea diferenţelor naţionale şi a diverselor tradiţii culturale, care constituie o bogăţie în simfonia europeană".

La rândul său, în discursul de bunvenit, Nicolas Sarkozy a definit vizita Papei "un eveniment de excepţională importanţă" şi a reluat expresia "laicitate pozitivă". A dialoga cu religiile este legitim pentru democraţie şi semn de respect pentru laicitate. De la religii, aşadar de la creştinism, nu poate să nu vină o reflecţie nu doar despre Dumnezeu dar şi despre om, despre societate şi mediu. "Ar fi o nebunie, a precizat Sarkozy, ca oamenii să se lipsească de religie şi o greşeală împotriva culturii şi gândirii". Laicitatea pozitivă este răspunsul potrivit la un moment de închidere spre sine, într-o epocă în care democraţiile trebuie să înfrunte problemele care se prezintă. Laicitatea pozitivă, laicitatea deschisă este o invitaţie la dialog, toleranţă şi respect, o încurajare pentru religii, precum şi pentru toate curentele de gândire. Preşedintele Franţei a subliniat importanţa religiilor în căutarea speranţei: "A practica o laicitate pozitivă înseamnă o căutare a sensului şi respect pentru convingeri. Nu aşezăm pe nimeni în faţa cuiva dar noi ne revendicăm rădăcinile noastre creştine".

Aici, serviciul audio:


************************
Tot vineri, în programul de seară al călătoriei apostolice în Franţa, celebrarea vesperelor la Catedrala Notre-Dame din Paris, cu participarea preoţilor, persoanelor consacrate, seminariştilor şi diaconilor, serviciul divin fiind prezidat de Benedict al XVI-lea care va ţine şi omilia. După rugăciunea vesperelor, salutul Papei adresat tinerilor care participă la Veghea nocturnă de rugăciune, ca pregătire la Sfânta Liturghie solemnă de a doua zi cu Succesorul lui Petru. Sâmbătă, în prima parte a zilei, Benedict al XVI-lea va efectua o scurtă vizită la Institutul Franţei şi la ora locală 10.00 va prezida Celebrarea Euharistică pe Esplanada Invalizilor. După amiază, Papa va lăsa Parisul pentru a se deplasa la Lourdes, în Munţii Pirinei; aici, va parcurge trei din cele patru etape ale Itinerarului Jubiliar, iar la ora locală 21.30, procesiunea cu lumânările aprinse (aux flambeaux). Succesiv, de la terasa inferioară a bazilicii mariane, Papa va ţine predica după care imnul "Te Deum" va încheia a doua zi a vizitei sale în Franţa.

Aici, serviciul audio: