Vizita lui Benedict al XVI-lea în Franţa cu ocazia celor 150 de ani ai apariţiilor
Sfintei Fecioare Maria la Lourdes. Interviu cu arhiepiscopul de Paris, cardinalul
André Vingt-Trois
(RV - 11 septembrie 2008) Benedict al XVI-lea, începând de vineri
12 septembrie în Franţa pentru prima vizită în această ţară ca succesor al lui Petru.
O călătorie prilejuită de cea de-a 150-a aniversare a apariţiilor Sfintei
Fecioare Maria la Lourdes: deci un important pelerinaj marian, cuprinzând şi o etapă
la Paris, unde Sfântul Părinte va sosi vineri dimineaţă, puţin după ora 11, primit
la aeroportul Orly de preşedintele Republicii Nocolas Sarkozy.
Din Paris,
trimisa noastră Francesca Sabbatinelli: • „Papa soseşte într-o Franţă care
nu-l cunoaşte pe Benedict al XVI-lea, dar care ştie cine este cardinalul Joseph Rtzinger.
Va fi aceasta ocazia pentru credincioşii din hexagon să asculte mesajul unui papă
care, recunosc catolicii francezi, sub multe aspecte trebuie să fie încă descoperit. Cea
de-a 150-a aniversare a apariţiilor Fecioarei Maria la Lourdes este, a subliniat miercuri
la terminarea audienţei generale Papa însuşi, motivul principal al acestei călătorii
cu un program bogat în întâlniri, momente de rugăciune, de dialog, de credinţă şi
de cultură. Va fi ocazia de a răspunde la discursul pe tema laicităţii pozitive şi
rădăcinilor creştine ale Franţei, pronunţat de preşedintele Sarkozy la Sfântul Ioan
din Lateran în decembrie anul trecut cu ocazia vizitei sale la Roma. Cuvintele lui
Sarkozy, care au ridicat o chestiune spinoasă pentru francezi şi dat viaţă mai multor
polemici faţă de şeful statului francez, au recreat o discuţie în jurul legii asupra
laicităţii din 1905, şi, potrivit multora, ar putea să deschidă şi o nouă fază în
raporturile dintre Stat şi Biserică. Papa va întâlni preşedintele la sosirea sa la
aeroportul Orly din Paris, vineri dimineaţă, prima etapă de 24 de ore marcată de
locuri simbol: le Collège des Bernardins, pentru întâlnirea cu lumea culturii, 700
de intelectuali din Franţa se vor reuni cu papa Benedict într-u edificiu istoric,
important centru de cultură, care se redeschide după ani de restaurare. Va fi aici
unul dintre discursurile cele mai aşteptate ale lui Benedict al XVI-lea, o ocazie
pentru Papa de a reparcurge una din temele cele mai preferate de el, raportul dintre
credinţă şi raţiune în societatea contemporană. Succesiv, deplasarea în catedrala
Notr-Dame, pentru celebrarea Vesperelor şi la ieşire salutul adresat tinerilor care
apoi vor anima o veghe de rugăciune ca pregătire la Liturghia din ziua următoare.
Sâmbătă, înainte de a părăsi Parisul pentru a se duce la Lourdes, şi înainte de celebrarea
euharistică, Papa va face o vizită la l’Institut de France din care însuşi Benedict
al XVI-lea face parte din anul 1992. Ziua pariziană se va încheia cu Liturghia celebrată
într-unul din cele mai impunătoare locuri pariziene l’Esplanade des Invalides, unde
sunt aşteptate 250 de mii de persoane. În cursul după-amiezii, plecarea la Lourdes,
acolo unde Papa ca pelerin va face etapele itinerarului Jubileului, va celebra două
Liturghii, duminică şi luni, cea cu bolnavii, şi va întâlni episcopii. Un moment de
confruntare cu Biserica franceză care din cuvintele episcopului Romei speră să primească
impulsul să reînnoiască mesajul ei într-o societate puternic secularizată şi departe
de religie. O biserică ce trăieşte puternice dificultăţi în interiorul ei, cu o evidentă
criză de vocaţii la preoţie şi viaţa călugărească, cu absentarea credincioşilor de
la slujbele religioase, dar care în acelaşi timp se confruntă cu un regăsit dinamism
din partea catolicilor francezi, gata să scrie din noul în ţara lor rolul religiei
în societate şi în cultură.
Despre vizita pastorală a papei Benedict în
Franţa să-l ascultăm pe cardinalul André Vingt-Trois, arhiepiscop de Paris
intervievat de Romilda Ferrauto, de la programul francez Radio Vatican: • „Este,
evident, pentru noi un eveniment foarte important. Mai întâi, deoarece papa vine în
Franţa pentru un eveniment de importanţă internaţională, precum cei 150 de ani ai
apariţiilor Sfintei Fecioare Maria la Lourdes şi această aniversare interesează, fireşte,
mulţi francezi şi catolicii din întreaga lume. În cadrul acesta călătoria papei capătă
deplina sa dimensiune. Cu extremă generozitate el a acceptat să prelungească această
călătoriei cu o scurtă vizită la Paris”.
Este vorba, deci, de prima vizită
a lui Benedict al XVI-lea în Franţa, după alegerea sa . Uneori se aude spunându-se
că marele public francez şi chiar catolicii îl cunosc puţin şirău pe actualul Papă. Împărtăşiţi aceste opinii şi simţăminte? •
„Le cardinal Ratzinger est venu souvent en France et il y a prononcé des discours
très importants…” Cardinalul Ratzinger a venit deseori în Franţa şi a ţinut
aici conferinţe foarte importante asupra cărora este cazul să revenim aici. Dar un
anumit număr dintre conaţionalii noştri au despre el doar o imagine mediatică, adesea
de caricatură şi le-ar face plăcere să aibă ocazia de a-l vedea şi auzi vorbind direct.
Şi contrar a ceea ce vor să obţină acele campanii care pun în circulaţie voci răuvoitoare,
cred că catolicii francezi - şi în mod cert episcopii lor - au o legătură puternică
nu doar cu Sediul lui Petru dar şi cu acela care, în acest moment, poartă grija comuniunii
ecleziale”.
Ne amintim toţi Ziua Mondială a Tineretului din 1997 la Paris.
Cum s-a schimbat faţa catolicismului de atunci? Şi apoi:
e posibil să se prevadă ce fel de primire îi va fi rezervată lui Benedict al XVI-lea? •
„D’abord, certaines jeunes qui ont participé aux journées mondiales de 1997 en ont
été très…” Mai întâi, unii care au participat la Zilele Mondiale din 1997 au
rămas profund impresionaţi până acolo încât mulţi dintre ei şi-au oprientat viaţa
asupra acestei experienţe, în special răspunzând la chemarea la preoţie. În acest
moment, în seminarii există tineri care au luat decizia cu ocazia Zilelor mondiale
din 1997. Pe de altă parte, această Zi mondială a lăsat un semn minunat care a ajutat
catolicii francezi să se angajeze şi mai mult în mărturia publică a noii evanghelizări:
aceasta este una din prelungirile Congresului de la Paris pentru Toţi Sfinţii 2004.
În acest context, vizita pastorală a Sfântului Părinte se înscrie într-o evoluţie
mai amplă, care a marcat ultimul sfert al secolului 20: nu am nici o îndoială că papa
va avea o foarte bună primire!”
Pe lângă evenimentele liturgice, în programul
permanenţei Papei la Paris există două momente ce suscită mare atenţie: întâlnirea
cu lumea culturii şi cea cu tinerii… • „Il ne faudrait pas isoler
les événements parisiens de la visite du Papa de ceux de Lourdes, car …” Nu ar
trebui separăm întâlnirile pariziene ale vizitei papei de cele de la Lourdes: de fapt
la Lourdes el va întâlni Conferinţa episcopală, şi aceasta este un eveniment foarte
important; apoi, va întâlni bolnavii. Aceste două întâlniri sunt foarte importante
pentru Biserica noastră. Dar este evident că, la Paris ca şi la Lourdes, întâlnirea
papei cu tinerii va fi un moment forte şi sperăm ca întâlnirea cu papa în faţa catedralei
să poată fi o nouă trimitere în misiune: sunt, ei, tineri care reprezintă dinamismul
Bisericii de azi şi ai Bisericii de mâine, şi sunt invitaţi să participe la o noapte
de rugăciune după intenţiile Sfântului Părinte şi ale Bisericii şi la o procesiune
„aux flambeaux” care în timpul nopţii va traversa oraşul, ca simbol al speranţei pe
care ei o reprezintă în societatea noastră. În ceea ce priveşte discursul pe care
papa îl va ţine la Collège des Bernardins, el se înscrie în pastorala propriu-zisă
a papei, care manifestă în multiple ocazii atenţia sa pentru dialogul dintre credinţa
creştină şi cultură. Pentru noi, pentru a spune în puţine cuvinte, două sunt întrebările
de fond. Pe de o parte: drumul credinciosului creştin are o atare credibilitate încât
să se poată exprima în faţa raţiunii umane, aşa cum aceasta s-a dezvoltat? şi pe de
altă parte: cum raţiunea umană şi înţelepciunea pot lumina deciziile oamenilor de
azi, fie ei credincioşi sau nu, fie ei creştini sau nou?”
La Paris papa
va purta convorbiri cu preşedintele Nikolas Sarkozy, pe care îl primise deja în Vatican
în decembrie 2007. Dumneavoastră personal, ce vă aşteptaţi de la această întâlnire? •
„Il ne faut pas s’illusionner: la rencontre du Pape avec le président de la République
c’est une …” Nu trebuie să ne facem iluzii: întâlnirea dintre papa şi preşedintele
Republicii este o întâlnire protocolară de curtoazie; nu este locul pentru a trata
argumente deosebite care sunt înfruntate regulat în întâlnirile dintre instanţele
guvernului şi reprezentanţii Bisericii catolice. Totuşi, şi în acest context protocolar
cred că poate avea loc un schimb de discursuri şi de reflecţii, şi nu mă îndoiesc
că preşedintele Sarkozy doreşte să continue discursul început la Lateran şi că papa
îi va răspunde în acelaşi sens”.
Aţi spus că această vizită a papei
este un eveniment important pentru Biserica din Franţa dar şi pentru toată
societatea franceză. Pot să întreb pentru ce? • „Certainement. Parce-que
c’est un événement qui concerne de très près l’église catholique …” Desigur. Pentru
este un eveniment care priveşte foarte de aproape Biserica catolică în Franţa, dar
care totuşi nu va putea lăsa indiferenţi conaţionalii noştri: vor fi, bineînţeles,
interesaţi de manifestările publice şi transmise la televiziune care se vor desfăşura
la Paris şi la Lourdes; dar mai în profunzime, cred că pentru mulţi francezi, pentru
care raporturile cu Biserica lor catolică şi cu tradiţia catolică sunt de acum mai
relaxate, va fi aceasta şi o ocazie de a redescoperi unele aspecte ale credinţei lor
pe care le uitaseră şi, poate, de a reveni la o practică creştină mai regulată”. Aici
serviciul audio: