Benedict al XVI-lea la Cagliari pentru centenarul proclamării Sfintei Fecioare Maria de la Bonaria patroana principală a insulei Sardinia: Liturghia şi "Angelus"

(RV - 7 septembrie 2008) Benedict al XVI-lea s-a aflat duminică în vizită la Cagliari pentru centenarul proclamării Sfintei Fecioare Maria „Doamna Noastră de la Bonaria” ca „Patroană specială pentru toată insula Sardinia”. O vizită apostolică sub semnul Mariei, deci, căreia Papa i-a încredinţat în special familiile şi tinerii.
Benedict al XVI a sosit la Cagliari duminică dimineaţă, în jurul orei 9.30 fiind primit de arhiepiscopul locului Giuseppe Mani, de preşedintele Consiliului de miniştri Silvio Berlusconi - care l-a salutat şi la sfârşitul dimineţii - şi de alte autorităţi instituţionale locale. Liturghia solemnă în faţa sanctuarului Doamna Noastră de la Bonaria, o celebrare urmărită cu emoţie de o mulţime de credincioşi.

Din Cagliari, trimisul nostru, Salvatore Sabatino:
• „Cagliari şi Sardinia s-au strâns în jurul Papei într-o îmbrăţişare sinceră. Salutat de mii de persoane care umpleau străzile de-a lungul întregului traseu, Pontiful s-a transferat imediat de la aeroportul Elmas la sanctuarul Fecioarei de la Bonaria, pentru celebrarea Sfintei Liturghii la care, deşi duminică, a folosit pentru această împrejurare textele Liturghiei sărbătorii Naşterii Sfintei Fecioare Maria. A fost primit de sunetul instrumentelor muzicale „launeddas”, instrumente de suflat tipice ţinutului, şi de numeroşi tineri în costume tradiţionale, care aşezaţi pe marele trepte ale tribunei, desenau cu straiele lor preţioase profilul cultural şi istoric al acestui ţinut plurimilenar. Fiecare dintre ei reprezenta o comună din Sardinia; un mod pentru a spune: ”Suntem toţi aici, uniţi, să-l primim pe Papa”.

• Secvenţe muzicale instrumentale: „launeddas”.
Prima întâlnire a lui Benedict al XVI-lea a fost cea cu bolnavii şi cu centenarii, persoanele cu vârsta de o sută şi peste o sută de ani, prezenţi în interiorul sanctuarului de la Bonaria; Papa s-a oprit cu ei, i-a binecuvântat, a mângâiat un copil bolnav. A fost un moment de mare participare şi de intensă emoţie.

• Secvenţe muzicale corale.
În cuvântul de salut, arhiepiscopul de Cagliari, mons. Giuseppe Mani a prezentat Sardinia lui Benedict al XVI-lea, care în cuvintele sale căpăta forma unui mare templu:
• „Vă primim în acest templu pe care Domnul ni l-a pregătit. Este cel mai frumos. Acest cer splendid al Sardiniei îi sunt bolţile, plajele noastre, pereţii, pavimentul este presărat cu aur. Toată insula astăzi este un templu al Domnului”.

Peste 100 de mii, poate 150 de mii, persoanele prezente pe străzile din jur şi în marea piaţă de jos în faţa sanctuarului. Acel sanctuar marian, ce domină de pe colină tot golful Cagliari. Benedict al XVI-lea, de la marea scenă instalată în faţa bisericii, a început predica sa cu un act de admiraţie:
• „Spectacolul cel mai frumos pe care un popor îl poate oferi este fără îndoială cel al propriei credinţe. În acest moment simt în mod concret o emoţionantă manifestare a credinţei ce vă însufleţeşte, şi pentru aceasta vreau să vă exprim imediat admiraţia mea”.
Am primit bucuros invitaţia de a veni în Insula voastră foarte frumoasă cu ocazia centenarului proclamării Sfintei Fecioare de la Bonaria ca principala voastră Patroană. Astăzi, „împreună cu priveliştea naturii minunate ce ne înconjoară, voi îmi oferiţi pe cea a devoţiunii fervente pe care o nutriţi faţă de Preasfânta Fecioară. Vă mulţumesc pentru această mărturie”.

Au urmat saluturi pentru organizatori, preoţi, autorităţi civile, bolnavi şi toţi care au făcut posibilă vizita sa. Sfântul Părinte s-a oprit apoi asupra liturgiei Cuvântului, care a propus lecturile proprii celebrărilor dedicate Fericitei Fecioare. Sunt lecturi - a spus - care conţin mereu referinţa la misterul naşterii”.

În timpul omiliei, Benedict al XVI-lea a vorbit despre istoria creştinismului în Sardinia, „ajuns aici nu cu spadele cuceritorilor sau prin impunere străină, dar încolţit din sângele martirilor, începând cu papa Ponţian şi preotul Hipolit, care şi-au oferit aici viaţa lor ca act de iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni. Mărturia martirajului - a adăugat Sfântul Părinte - a cucerit un suflet semeţ ca cel al sarzilor, instinctiv refractar la tot ce vine dinspre mare”:
• „Sardinia nu a fost niciodată pământ de erezii; poporul său a manifestat întotdeauna fidelitate filială faţă de Cristos şi faţă de Sediul lui Petru. Da, dragi prieteni, în succesiunea invaziilor şi stăpânirilor, credinţa în Cristos a rămas în sufletul populaţiilor voastre ca element constitutiv pentru însăşi identitatea sardă”.

„După martiri, în secolul al V-lea, - a adăugat - au sosit din Africa romană numeroşi episcopi - circa o sută - care, întrucât nu aderaseră la erezia ariană, au trebuit să îndure exilul. Venind în insulă, au purtat cu ei bogăţia credinţei lor”.

Apoi, Papa a vorbit despre iubirea faţă de Sfânta Fecioară. „Suntem aici, astăzi, ca să comemorăm un mare act de credinţă, pe care acum un secol părinţii voştri l-au îndeplinit încredinţând propria viaţă ;a,ei lui Cristos, când au ales-o ca Patroană maximă a Insulei”:
• „Nu puteau şti atunci că 1900 avea să fie un secol foarte dificil, dar în mod cert tocmai în această consacrare făcută Mariei au aflat apoi forţa pentru a înfrunta dificultăţile survenite în special odată cu cele două războaie mondiale. Nu putea fi decât aşa”.
„Insula voastră - a adăugat episcopul Romei - nu putea avea altă protectoare decât pe Sfânta Fecioară. Ea este Mama, Fiica şi Mireasa prin excelenţă…”
• “Sa Mama, Fiza, Isposa de su Segnore, cum vă place să cântaţi” (aplauze).
Un ropot de aplauze ce se transformă într-o sinceră îmbrăţişare a populaţiei din insulă pentru Pontif care în limba lor a recitat un vers din rugăciunea Ave Maria sardă. Şi apoi urarea din partea papei Benedict: „Maria să vă ajute să-l purtaţi pe Cristos familiilor, mici biserici domestice şi celule ale societăţii…Să vă ajute să găsiţi strategii pastorale adecvate pentru a face astfel ca Cristos să fie întâlnit de tineri, purtători din firea lor de nou avânt, dar adesea victime ale nihilismului difuz, însetaţi de adevăr şi de idealuri tocmai atunci când par să le nege.
• „Să vă dea putinţa să evanghelizaţi lumea muncii, economiei, politicii, care are nevoie de o nouă generaţie de laici creştini angajaţi, capabili să caute cu rigoare morală şi competenţă soluţii de dezvoltare posibil de susţinut”.

„În toate aceste aspecte ale angajării creştine puteţi conta mereu pe călăuzirea şi pe sprijinul Fecioarei Sfinte. Să ne încredinţăm de aceea mijlocirii sale materne:
• „Maria este port, refugiu şi protecţie pentru poporul sar, care are în sine forţa stejarului. Trec furtunile şi acest stejar rezistă; se dezlănţuie incendii şi el încolţeşte din nou; survine seceta şi el învinge încă. Să reînnoim deci cu bucurie consacrarea noastră unei Mame atât de grijulii”.
„Generaţiile sarzilor - Papa se declară cert - vor continua să urce la sanctuarul de la Bonaria pentru a invoca ocrotirea Fecioarei. Niciodată nu va rămâne dezamăgit cine se încredinţează Doamnei Noastre de la Bonaria, Mamă îndurătoare şi puternică”.

• Secvenţe corale.
Înainte de antifonul Îngerul Domnului, un moment de mare intensitate spirituală: Benedict al XVI-lea a aşezat în mâna dreaptă a statuii Fecioarei o bărcuţă de aur, simbol al Bisericii insulare, şi o lumânare, emblema credinţei sarzilor. Momentul a fost marcat de sunetul sirenelor numeroaselor ambarcaţiuni ancorate în luciul de apă din faţa sanctuarului. Apoi, actul de încredinţare, citit de Benedict al XVI-lea, cu o intenţie specială de rugăciune pentru familii şi tineri:
• „Priveşte toate familiile încercate de dificultăţi, de suferinţă şi de sărăcie; pentru toţi dobândeşte un supliment de iubire. Fecioară venită de pe mare, priveşte tinerii acestui pământ: fii tu apărarea şi ocrotitoarea lor”.
După omagiul Papei către Fecioara de la Bonaria, un trandafir de aur a fost pus la picioarele ei.

• Secvenţe muzicale.
Şi antifonul „Angelus Domini” este dedicat tot Fecioarei de la Bonaria, pe care Sfântul Părinte o imploră chemând-o „dulce Regină a Sarzilor”. Benedict al XVI-lea a amintit predecesorii săi care au binevoit să o constească cu deosebită afecţiune. Fericitul Pius al IX-lea a decretat încoronarea ei; Sfântul Pius al X-lea, în urmă cu o sută de ani, a proclamat-o Patroană a întregii Sardinii; Pius al XI-lea a atribuit noii biserici titlul de Bazilică Minoră; Pius al XII-lea, acum 50 de ani, s-a făcut prezent în mod spiritual printr-un mesaj special transmis în direct de Radio Vatican şi Fericitul Ioan al XXIII-lea, în 1960, a trimis o scrisoare pentru cu ocazia redeschiderii sanctuarului pentru cult, după lucrările de restaurare. Primul Papă care a revenit în Insulă dup 1650 de ani a fost slujitorul lui Dumnezeu Paul al VI, care a vizita sanctuarul în data de 24 aprilie 1970. În faţa imaginii sacre a Maicii Domnului, s-a recules în rugăciune şi iubitul Ioan Paul al II-lea, la 20 octombrie 1985.

Pe urmele papilor care m-au precedat, şi eu am ales sanctuarul de la Bonaria pentru a face o vizită pastorală ce vrea în mod ideal să îmbrăţişeze toată Sardinia.
• „Mariei vrem să-i reînnoim astăzi încredinţarea oraşului Cagliari, a Sardiniei şi a fiecărui locuitor al său. Să continue Fecioara Sfântă să vegheze peste toţi şi peste fiecare, pentru ca patrimoniul valorilor evanghelice să fie transmis întreg noilor generaţii şi pentru ca Cristos să domnească în familii, în comunităţi şi în diferitele domenii ale societăţii. În special, să ocrotească Sfânta Fecioară pe toţi care, în acest moment, au nevoie mai mult de intervenţia sa maternă: copii şi tinerii, bătrânii şi familiile, bolnavii şi cei suferinzi”.
Cu imensă recunoştinţă, să cerem Mariei, Mama Cuvântului întrupat şi Mama noastră, să ocrotească pe fiecare mamă pământească:
• „Pe cele care, împreună cu soţul, educă fiii într-un context familial armonios, şi pe cele care, din diferite motive, se trebuie să înfrunte singure o îndatorire atât de grea. Fie ca toate să poată desfăşura cu devotament şi fidelitate serviciul zilnic în familie, în Biserică şi în societate. Pentru toate Sfânta Fecioară să fie sprijin, mângâiere şi speranţă!”.

Apoi gândul Papei s-a îndreptat spre populaţia din Haiti greu încercată de catastrofe naturale:
• ”Sub privirea Mariei vreau să amintesc dragele populaţii din Haiti, greu încercate zilele trecute de trecerea a trei uragane. Mă rog pentru victime, din păcate numeroase, şi pentru cei fără adăpost. Sunt aproape de întreaga naţiune şi doresc ca ei să-i ajungă cât mai curând ajutoarele necesare. Îi încredinţez pe toţi ocrotirii materne a Doamnei Noastre de la Bonaria!”.

În cursul după amiezii, papa Benedict a întâlnit preoţii şi seminariştii, călugării şi călugăriţele din toată Sardinia, pe care i-a putut vedea reuniţi în catedrala oraşului, apoi, în încheierea vizitei pastorale, mult aşteptata întâlnire cu tinerii in inima oraşului Cagliari, adică în Piaţa Carlo Felice. Seara întoarcerea la Roma, şi mai departe la reşedinţa pontificală din Castel Gandolfo. Comentarii, în emisiunea viitoare.

Iată şi binecuvântarea apostolică invocată de papa Benedict al XVI-lea la terminarea Liturghiei şi recitării rugăciunii „Angelus” duminică la sanctuarul Sfintei Fecioare Maria de la Bonaria în oraşul Cagliari din Sardinia, binecuvântare ce ajunge pe această cale la toţi ascultătorii noştri care o primesc cu inimă deschisă în spirit de credinţă.

Aici serviciul audio: