Rusia suspendă colaborarea cu NATO. Situaţia actuală este simptomul dificultăţii de a lucra împreună în domeniul internaţional: o analiză a arhiepiscopului Tomasi, observator permanent al Sfântului Scaun pe lângă Oficiul Naţiunilor Unite de la Geneva

(RV – 24 august 2008) Rusia a comunicat zilele trecute în mod formal conducerii supreme a NATO suspendarea tuturor activităţilor de cooperare militară cu Alianţa Atlantică. Luarea de poziţie a Moscovei urmează conflictului cu Georgia şi are loc după acordul privind scutul spaţial antirachetă, încheiat între Washington şi Varşovia.

Din ce în ce mai tensionate raporturile dintre Rusia şi Occident: Consiliul Europei a definit “inacceptabile” violările Rusiei în teritoriul georgian, iar Condoleezza Rice a reafirmat că Statele Unite nu consideră Rusia ca pe un duşman şi că „nu ne aflăm în faţa unui nou Război Rece”.

În legătură cu dificila situaţie internaţională, iată reflecţia arhiepiscopului Silvano Maria Tomasi, observator permanent al Sfântului Scaun pe lângă Oficiul Naţiunilor Unite de la Geneva:
• „Sistemul multilateral se află într-o specie de criză, care este în defavoarea ţărilor mai slabe, mai sărace. Momentul crucial al desprinderii Rusiei de sistemul NATO este unul din indiciile acestei dificultăţi. Un alt semnal l-a constituit falimentul – acum trei, patru săptămâni – a aşa numitului „Doha Developemnt Roud”.
Sunt simptomele unei anumite nelinişti şi dificultăţi de a lucra împreună în domeniul internaţional.
În acest moment trebuie, într-adevăr, să facem un salt calitativ, să avem iniţiativă – în special noi, creştinii – pentru a întări unitatea familiei umane, ce trebuie să se exprime şi prin intermediul organizaţiilor şi structurilor care fac un pas înainte spre cei aflaţi în dificultate”.

Este, poate, excesiv să se vorbească de revenirea la Războiul Rece. Însă, creşte preocuparea privind declanşarea unei noi curse a înarmării…
• „Teama este legată de ineficienţa şi de lipsa rezultatelor în urma discuţiilor care s-au purtat în ultimii ani în privinţa dezarmării, mai ales a dezarmării nucleare. Acest lucru arată o anumită rezervă în privinţa voinţei de a înfrunta – în manieră decisivă – chestiunea fundamentală a dezarmării atomice. Pe de o parte, scutul spaţial antirachetă – plasat în Polonia şi, pe de altă parte reacţia Rusiei – care vrea să-şi plaseze rachete într-o zonă vecină Europei, teritoriilor Uniunii Europene – face ca această tensiune să crească.
Va fi un preţ de plătit,dacă se continuă pe această cale: adică a lipsei de comunicare, de schimb reciproc. Dacă această globalizare, care pătrunde cam peste tot, va fi din nou limitată de naţionalism şi protecţionism, există riscul apariţiei unor noi probleme pentru familia umană.
Ce rol poate avea Sfântul Scaun?
• „Inspiraţia noastră creştină ne conduce la viziunea unei familii umane unite; a unei singure familii umane. Noi nu ne refugiem în abstracţii intelectuale, ci trebuie să înfruntăm situaţii concrete şi să ducem – cu responsabilitate – mesajul nostru de unitate.
Doar astfel va fi posibil, cu răbdare, prezentând temele de interes comun, fapt ce nu constituie doar o chestiune etică, dar şi o chestiune legată de contribuirea cu ceva foarte preţios la deblocarea, sau la încercarea de a debloca, în acest fel, situaţia de tensiune care s-a creat în ultimele săptămâni”.

Aici serviciul audio: