Declaraţia episcopilor din Paraguay, în preajma instalării – pe 15 august – a noului preşedinte ales, Fernando Lugo

(8 august 2008) La alegerile prezidenţiale din 20 aprilie, „populaţia, exprimând o dorinţă de schimbare, a optat în favoarea unei noi etape în viaţa naţională”, au scris episcopii din Paraguay într-o declaraţie făcută publică în preajma instalării – pe 15 august – a noului preşedinte ales, Fernando Lugo.

„Acest important eveniment, subliniază prelaţii, are în centru un personaj politic principal – în persoana domnului Lugo – azi preşedinte al republicii, în trecut membru al acestei Conferinţe episcopale, din care nu mai face parte însă, fiind dispensat de starea clericală, din voinţa sa şi prin decizia papei Benedict al XVI-lea”.

„Dorim noului guvern şi poporului să atingă obiectivele unei schimbări autentice”, căci – explică episcopii din Paraguay – „nimeni nu poate pune la îndoială importanţa realizării unor astfel de aşteptări privind o schimbare autentică, prin eliminarea – din viaţa politică – a erorilor şi practicilor negative, şi prin luarea unor decizii urgente în vederea binelui comun, care să depăşească interesele personale, familiare, de grup şi de partid”.

Reafirmând faptul că Biserica „nu se identifică cu noul guvern”, episcopii explică încă o dată „că atât Biserica cât şi Statul sunt instituţii independente şi autonome” şi, deci, fiecare – în contextul propriei naturi şi misiuni – „lucrează în favoarea poporului”. Guvernul şi Biserica trebuie să menţină „relaţii respectuoase”; în practică „colaborează între ele” şi, cum spune Carta constituţională, „o fac pentru promovarea interesului tuturor persoanelor care trăiesc pe teritoriul patriei” (Art.24)

Evocând magisteriul Conciliului Vatican II, episcopii din Paraguay citează Constituţia Pastorală privind Biserica în lumea contemporană „Gaudium et Spes” când afirmă: „Biserica, în virtutea misiunii şi competenţei sale, nu se confundă în nici un fel cu comunitatea politică şi nu este legată de nici un sistem politic, fiind semn şi susţinere a caracterului transcendent al persoanei umane”

Conferinţa Episcopală înnoieşte aşadar disponibilitatea sa în „sprijinirea oricărei politici favorabile binelui comun şi capabile să promoveze demnitatea şi drepturile persoanei şi orientată spre obţinerea unei dezvoltări integrale a poporului şi a comunităţilor sale, episcopii amintind că Biserica – aşa cum a făcut în trecut – va menţine faţă de guvern un „comportament critic şi constructiv”.

Episcopii amintesc, de asemenea, „importanţa respectării libertăţii religioase, de cult şi de conştiinţă” şi subliniază că instituţiile sunt chemate „să manifeste o deosebită atenţie faţă de valorile specifice naturii umane şi societăţii, în special cele care au legătură cu viaţa umană, de la concepere şi până la sfârşitul natural al acesteia”.