Benedict al XVI-lea va face o vizită la palatul Qurinale preşedintelui italian Giorgio
Napolitano, la 4 octombrie, sărbătoarea Sfântului Francisc, Patronul principal al
Italiei. Reflecţia istoricului Agostino Giovagnoli
(RV - 26 iulie 2008) La 4 octombrie, în sărbătoarea Sfântului Francisc de Assisi,
Patronul Italiei, papa Benedict al XVI-lea se va duce la Palatul Quirinale
în vizită oficială, pe a-i întoarce preşedintelui Republicii
italiene, Giorgio Napolitană, vizita sa făcută în Vatican în data de
20 noiembrie 2006. A anunţat sâmbătă Sala de presă a Sfântului Scaun.
Despre
importanţa acestei întâlniri dintre Papa şi preşedintele Italiei,
iată reflecţia lui Agostino Giovagnoli, profesor de Istorie contemporană
la Universitatea Catolică din Roma. • „Desigur, semnele înţelegerii profunde
între Benedict al XVI-lea şi preşedintele Napolitano sunt multe, repetate. Cred că
ceea ce îi apropie este preocuparea comună pentru Italia, fireşte din puncte de vedere
foarte diferite. În alte cuvinte, există un teren nou pentru amândoi, oarecum, asupra
căruia sensul comun de responsabilitate instituţională îi face să conveargă şi poate
şi să se înţeleagă unul pe altul, dincolo de aspectele formale oficiale”.
Pe
fundalul aceste întâlniri, la fel ca în întâlnirea din 2006, se află valoarea
laicităţii… • „Da, aş spune că această temă este un alt domeniu de înţelegere
între Papa şi preşedintele Napolitano, deoarece amândoi caută să ţină laicitatea în
afara sensurilor mai recente pe care le-a căpătat acest termen (n.n. laicism), întru
anume mod, chiar în contradicţie cu istoria precedentă a laicităţii. Mă explic: laicitatea
a fost multă vreme un teren de înţelegere şi de confruntare, sau cel puţin de excludere
a conflictului dintre religie şi Stat. În ultimul timp, în schimb, se tinde să se
trăiască în mod conflictual acest raport. Când Papa vorbeşte despre „laicitate sănătoasă”,
când Napolitano face apel la laicitate, cred că şi aici există tentativa de a folosi
acest cuvânt tocmai în sensul non - conflictual, care de altfel este semnificaţia
sa cea mai profundă”.
Pe lângă aceasta, întâlnirea are loc în cea de-a
60-a aniversare a Constituţiei republicane. Ştim cât de mult catolicii au contribuit
la redactarea acestui document fundamental şi apoi la viaţa politică italiană… •
„Desigur, catolicii au avut un rol important în redactarea Constituţiei şi apoi, succesiv,
aş spune că au fost importanţi în mod laic, adică au purtat valorile lor, instanţele
or într-un sens mai am amplu de construire a Statului care implică şi pe alţii. Aceasta
reprezintă un ceva profund înscris în Constituţie şi care azi riscă să piardă sensul
coabitării dintre catolici şi laici - distincţii, precizăm noi, tipice în societatea
şi viaţa politică italiană. Această colaborare este pusă în discuţie în timp ce referinţa
la Constituţie - la o Constituţie care după 60 de ani dovedeşte un înalt nivel de
vitalitate - ne indică, întocmai, o cale diferită, o cale de colaborare.