Ritul Căii Crucii şi întâlnirile cu liderii altor Bisericii şi ai altor religii, în a doua zi publică a lui Benedict al XVI-lea la Sydney. Papa, la prânz vineri, cu 12 tineri, câte doi din fiecare continent şi doi din Australia

(RV - 18 iulie 2008) Un „ambasador de pace” sosit într-o ţară care „recunoaşte libertatea religioasă” şi „o ţine în mare consideraţie”. La începutul celei de-a doua zile de întâlniri publice la Sydney, Benedict al XVI-lea a dedicat timp dimensiunii ecumenice şi interreligioase celei de-a noua sale călătorii apostolice. În două întâlniri succesive, prima în sala artistic ornamentată din subsolul catedralei Sfânta Maria, Ajutorul Creştinilor - St. Mary’s Cathedral - Papa s-a întreţinut mai întâi cu reprezentanţi ai altor Biserici şi confesiuni creştine din Australia şi, puţin după aceea, în sala capitulară a reşedinţei episcopale, cu aproximativ 40 de lideri ai altor religii. Dar ceea ce a „încins” după amiaza şi seara metropolei Sydney a fost spectaculara Via Crucis - Calea Crucii de-a lungul cheiurilor şi străzilor oraşului care a implicat, în prezenţa lui Benedict al XVI-lea, peste 200.000 de tineri prezenţi la cea de-a 23-a Zi mondială a tineretului.

Pentru un reportaj al evenimentului şi al zilei petrecute de Pontif, din Sydney, trimisul nostru Roberto Piermarini:
• Secvenţe muzicale de la Calea Crucii. 
Sydney în versiunea “Ierusalimului celui de-al Treilea Mileniu” a constituit fundalul pentru Calea Crucii a Zilei Mondiale a Tineretului: 14 staţiuni sau popasuri de la catedrala St. Mary până la molul Barangaroo care se deschide spre port. Scenarii naturale ce taie respiraţia: un tânăr italo-australian de 26 de ani în rolul lui Isus care a impresionat profund pe cei prezenţi prin interpretarea sa; o Maica Domnului cu chipul Fecioarei Maria din filmul lui Franco Zefirelli, o sută de actori în costume de epocă, un aborigen în rolul lui Simon din Cirene care l-a ajutat pe Isus să-şi ducă Crucea; textele meditaţiilor pregătite de preotul iezuit Peter Steele, dar şi părţile muzicale - de la gospel la rock până la muzică gregoriană - dansuri, jocuri de lumină. Regizorul, preotul Franco Cavanna de origine italiană, vocaţie adultă, cu un trecut de regizor liric a reuşit în dificila sarcină să coboare „Via dolorosa” - Drumul Patimilor Domnului, de pe înălţimea clădirilor zgârie-nori ale metropolei pe malurile golfului, între două aripi de tineri stând în reculegere şi rugăciune. De un puternic impact emoţional a fost răstignirea şi luarea jos de pe cruce şi depunerea în mormânt, într-o metropolă învăluită de întunericul nopţii, luminată doar de strălucirea Crucii.

• Secvenţe muzicale.
Benedict al XVI-lea, care în faţa catedralei Sfânta Maria a citit o rugăciune după prima staţiune, a urmărit itinerarul stând recules în rugăciune în faţa unui ecran de televiziune în cripta catedralei.

Ziua de vineri a fost pentru Papa foarte intensă. A început dimineaţa cu vizitele particulare, Benedict al XVI-lea primind în ordine împreună cu familiile, guvernatorul şi premierul Statului Noua Galie de Sud şi primarul oraşului Sydney. La terminarea audienţelor, Pontiful s-a transferat în cripta catedralei unde îl aşteptau reprezentanţii Bisericilor creştine prezente în Australia. Papa - care a amintit Acordul semnat în 2004 de Consiliul naţional al Bisericilor cu punctele de convergenţă respectând diferenţele - a spus că „drumul ecumenismului pleacă de la Botez care ţinteşte ajungerea la o comună celebrare a Euharistiei, sacrament prin excelenţă al unităţii Bisericii".
• For this reason, a candid dialogue concerning the place of the…”- Din acest motiv un dialog sincer privind Eucaristia, va folosi la a face să înainteze mişcarea ecumenică şi la unificarea mărturiei noastre înaintea lumii”. Papa nu a ascuns faptul că ecumenismul a ajuns la un punct critic. Numai practica, de fapt, nu este de ajuns pentru unitatea creştinilor ci „trebuie să stăm atenţi împotriva oricărei tentaţii de a considera doctrina credinţei ca sursă de divizare” şi să avem curajul de a o înfrunta în ceea ce desparte. Succesiv, în sala capitulară a catedralei, a avut loc întâlnirea cu exponenţii tuturor religiilor. În cuvintele de salut rabinul Lawrence a menţionat paşii înainte făcuţi în aceşti ani în dialogul ebraico-creştin în timp ce Sheik Saleem a afirmat că „adevăratul fundamentalism este cel al iubirii”. Pentru Papa Benedict a fost o ocazie de a reafirma că relaţia dintre religie şi viaţa publică este importantă în epoca actuală care consideră religia drept sursă de divizare mai mult decât forţă de unitate. Religia - a afirmat - se pune în serviciul umanităţii dacă îşi arată aspiraţia înnăscută la a trăi în comuniune şi armonie cu ceilalţi. Atunci când cultivă abnegaţia, cumpătarea şi folosirea moderată a bunurilor naturale, poate educa tinerii care, dacă văd prezentându-li-se idealuri elevate, sunt atraşi spre ascetism şi practica virtuţii morale prin respectul faţă de sine şi atenţia faţă de alţii.
• "I have come to Australia as an ambassador of peace …” Am venit în Australia ca ambasador de pace pentru a împărtăşi această năzuinţă şi împreună dorinţa de a ajuta lumea să ajungă la pace. Religia oferă pacea - a spus în încheiere Sfântul Părinte - trezeşte în spiritul uman setea de adevăr şi foamea de virtute.

Dar despre atmosfera din aceste două întâlniri, iată comentariul directorului nostru general din suita papală, părintele Federico Lombardi:
• „Climatul întâlnirii, atât ecumenice cât şi interreligioase, a fost cu adevărat foarte pozitiv şi foarte senin. Discursurile care s-au ţinut de către reprezentanţi, de la episcopul anglican de Sydney, şi apoi la întâlnirea interreligioasă, de rabin şi de către şeicul musulman, au fost într-adevăr optime, foarte frumoase discursuri, care, între altele, au pus în evidenţă aspectul pozitiv al Zilei mondiale a tineretului. Se vede că acest fapt al unui tineret plin de entuziasm, care vrea să se angajeze în lumea de azi, având o profundă dimensiune spirituală, este ceva pe care celelalte confesiuni creştine şi celelalte religii îl apreciază mult şi se simt încurajaţi de ea. Este tocmai o mărturie a vitalităţii spiritului, a dimensiunilor spirituale esenţiale, mai ales într-o societate secularizată, în care toţi oamenii religioşi se simt provocaţi de evoluţia secularizată sau materialistă care este în act în atâtea societăţi. Prin urmare, un eveniment ca acesta este văzut pozitiv, foarte sincer de către toţi”.

Benedict al XVI-lea, la prânz a avut ca oaspeţi 12 tineri de diferite naţionalităţi, câte doi, un băiat şi o fată pentru fiecare continent, plus doi - cum s-a spus - un băiat şi o fată de naţionalitate australiană, tineri care apoi au vorbit cu entuziasm despre experienţa momentului atât de nevisat al prânzului cu Papa, dar mai ales despre semnificaţia participării la actuala ZMT cu tema Duhului Sfânt, a sacramentului Mirului sau Confirmaţiunii care îi face martori ai lui Isus, acum sub constelaţia „Crucea Sudului” iar apoi fiecare sub colţul de firmament în care trăieşte.

Tăcerea trăită în ascultare a fost poate aspectul care a impresionat poate cel mai mult - dacă ne raportăm la numărul celor prezenţi - la ritul Căii Crucii, care a încheiat al doilea moment al lui Benedict al XVI-lea cu tinerii în Australia. Iată câteva din aceste impresii:
• „După mine, a trăi Patima lui Cristos înseamnă înainte de toate a interpreta ceea ce este efectiv metafora vieţii noastre, deoarece în definitiv Cristos prin acest parcurs, prin calea crucii, ne-a indicat calea. Să trăieşte aici la Sydney, pe mine mă face să mă gândesc la un lucru: la momentul în care Isus a fost supus interogatoriului şi la faptul că acolo era o mulţime de oameni împotriva lui. Astăzi, în schimb, vrem să răsturnăm această imagine, deoarece există o mulţime care este pentru El”.

Aici serviciul audio: 00:07:56:98