Minunăţiile creaţiei şi demnitatea persoanei umane, în centrul primei zile a Sfântului Părinte la Ziua Mondială a Tineretului de la Sydney; întâlnirea cu autorităţile civile şi primirea sugestivă acordată Papei de cei 150.000 tineri la molul Barangaroo

RV 17 iul 2008. Cine vrea să trăiască astăzi ca creştin într-o societate secularizată, nu poate să-l lase pe Dumnezeu "pe banca de rezerve". Iar un creştin coerent, este cel care apără "minunăţiile creaţiei", fără a uita însă că este mai important să apere demnitatea persoanei umane, mai ales dacă aparţine unei minorităţi etnice, precum cea a aborigenilor. Primele două discursuri oficiale pronunţate joi de Benedict al XVI-lea au avut deja un profund ecou în rândul autorităţilor civile şi ecleziastice din Australia. Dar s-au întipărit adânc în inima celor 150.000 de tineri care au transformat platforma molului Barangaroo, din Golful Sydney-ului, şi pieţele oraşului într-un spectacol în aer liber, alimentat de entuziasmul şi afecţiunea faţă de Sfântul Părinte, preezent, în sfârşit şi în mod fizic, în mijlocul lor, pentru a trăi la cea mai înaltă intensitate a 23-a Zi Mondială a Tineretului.
Din Sydney, trimisul special Radio Vatican, Roberto Piermarini:
• "Într-o exultanţă de aplauze şi cântece, 150.000 de tineri l-au primit pe Papa, care a ajuns la molul Barangaroo pe un vaporaş alb după o navigare prin Golful Sydney, înconjurat de alte douăsprezece ambarcaţiuni pline de tineri. Trecând prin faţa celebrelor pânze de la Casa Operei, edificiul simbol al Australiei amplasat ca o perlă în Golful din Sydney, Papa era însoţit pe navă de 16 tineri: 12, de pe patru continente şi 4, australieni.

• "La Barangaroo, Benedict al XVI-lea a fost primit cu dansuri aborigene şi cântece în limba tipică galidal. I-au dat bunvenit arhiepiscopul de Sydney, card. Pell, care l-a primit pe Benedict al XVI-lea ca succesor al lui Petru şi l-a amintit pe "Ioan Paul cel Mare", cel care a înfiinţat aceste Zile mondiale ale tineretului şi care de două ori a vizitat Australia. Sugestivă, procesiunea cu Evangheliarul, purtat solemn pe un model de canoe, pentru că popoarele Oceaniei îl consideră pe Dumnezeu "marele pescar".

În discursul adresat tinerilor, Papa a reluat temele caracteristice ale acestei vizite. A amintit suferinţele şi nedreptăţile suportate de aborigeni, precum şi necesitatea salvgardării mediului. Papa a recunoscut, pe de o parte, o anumită nelinişte în timpului lungului zbor de la Roma, dar în care, pe de altă parte, a avut posibilitatea de a admira frumuseţea creaţiei. Trebuie să admitem, a observat Sf. Părinte, "rănile care marchează suprafaţa pământului: eroziunea, deforestarea, risipa resurselor minerale şi marine pentru susţinerea unui consum nepotolit în timp ce alte Ţări sunt ameninţate de creşterea nivelului apelor şi de secetă". De la rănile mediului, Pontiful a trecut apoi la rănile sociale, care sunt în măsură să răstoarne scopul pentru care am fost creaţi, precum abuzul de alcool şi drogurile, violenţa, degradarea sexuală. Aceasta, a subliniat Papa, pentru că libertatea şi toleranţa sunt adesea separate de adevăr. Pentru lume, nu există un adevăr absolut care să conducă vieţile noastre. Relativismul privilegiază "experienţa", care în acest fel este ruptă de ceea ce e bun şi duce la o "falsă libertate, la confuzie morală sau intelectuală, la pierderea autostimei şi chiar la disperare".

• "Cristos ne oferă mai mult, chiar totul! Numai El, care este Adevărul, poate fi Calea şi de aceea şi Viaţa care ne este dăruită prin Botez. Tocmai prin Botez, Dumnezeu ne introduce la sfinţenie, ne adoptează ca fii şi putem deveni o nouă creatură. Dumnezeu nu poate fi lăsat pe "banca de rezerve", credinţa nu poate fi exilată la sfera individuală, religia şi credinţa nu pot fi excluse din viaţa publică. Este, aceasta, o viziune secularizată care, a afirmat, vrea să modeleze societatea fără referinţă la chipul lui Dumnezeu, dar îndepărtându-se astfel de planul său, provoacă o dezordine cu repercusiuni inevitabile asupra creaţiei. Astfel, la nivel social – s-a întrebat Papa – ce loc au cei bătrâni, cei săraci, imigranţii, cei fără voce? Cum poate fi oprită violenţa familială care tulbură mamele şi copiii? Cum se poate ca spaţiul uman cel mai mirabil şi mai sacru, sânul matern, să devină locul unei violenţe de nedescris? Non-violenţa, dezvoltarea posibil de susţiunut, dreptatea, pacea, îngrijirea mediului – cum pot fi respectate dacă se încalcă demnitatea vieţii umane de la concepere pînă la moartea naturală, o demnitate ce provine de la Dumnezeu însuşi şi este inviolabilă?

• "Inima şi mintea noastră doresc o viziune a vieţii în care să domnească iubirea, unde darurile să fie împărţite cu ceilalţi, unde să se edifice unitatea, unde libertatea să găsească propria semnificaţie în adevăr şi unde identitatea să fie dobândită într-o comuniune bazată pe respect. Aceasta este lucrarea Duhului Sfânt! Aceasta este speranţa oferită de Evanghelia lui Isus Cristos, care ne dăruieşte Spiritul său prin taina botezului şi a mirului".

Benedict al XVI-lea a revenit la reşedinţa de la catedrală, trecând prin mijlocul a două aripi de tineri entuziasmaţi. A fost o confirmare a ceea ce mass-media numea "Super-Thursday", "Super-Joi", cu vizita publică a Papei care, ca prim act, în cursul dimineţii a mers la reşedinţa primului ministru australian Rudd pentru ceremonia de bunvenit. În discursul său, premierul l-a definit pe Benedict al XVI-lea "vocea speranţei şi apostolul păcii" şi, la dorinţa lor, l-a salutat pe Sf. Părinte şi în numele aborigenilor. În acest sens, Benedict al XVI-lea a mulţumit guvernului australian care recent a recunoscut injustiţiile comise în trecut faţă de aborigeni, invocând însă o mai mare integrare a acestora la nivel educaţional şi economic. A reluat apoi tema ocrotirii mediului şi a elogiat contribuţia Australiei la păstrarea păcii în sud-estul Asiei. Apoi, gândul la Ziua Mondială a Tineretului, scopul călătoriei sale:

• "Ziua Mondială a Tineretului îmi dă încredere pentru viitorul Bisericii şi pentru viitorul lumii noastre", a afirmat Suveranul Pontif, pentru că tinerii au întreprins o călătorie lungă şi obositoare, ca să se regăsească împreună pentru a aprofunda propria credinţă şi a împărtăşi o experienţă de bucurie şi comuniune în Biserică". În fine, invitaţia adresată tuturor tinerilor reuniţi la Sydney, de avea curajul să devină sfinţi, pentru că de sfinţi are nevoie lumea de astăzi.

***
Benedict al XVI-lea a mers poi să se roage în capela Fericitei Mary McKillop înainte de colocviul privat cu guvernatorul Michael Jeffery şi premierul Kevin Rudd. Despre aceste momente, însă, ne vorbeşte directorul nostru general, părintele iezuit Federico Lombardi, aflat în suita Sfântului Părinte:
• "Fericita Mary McKillop este cunoscuta fondatoare a unei congregaţii de călugăriţe, Surorile Sfântului Iosif, şi e prima fericită australiană, fiind beatificată de Ioan Paul al II-lea în ultima sa călătorie aici, în Australia. Este o mare devoţiune faţă de această Fericită, o figură foarte activă a carităţii, a angajării sociale a Bisericii faţă de cei săraci şi marginalizaţi. După acest moment de rugăciune, Papa a făcut o vizită de politeţe la autorităţile civile, care l-au salutat în precedenţă într-o altă casă importantă, Admiralty House (sediul Guvernatorului General – n.r.); aici, Papa a avut colocvii private, dar şi cu un grup de colaboratori, cu guvernatorul general şi cu primul ministru. Cu guvernatorul general, tema principală a fost responsabilitatea faţă de mediu şi educaţia la valori a tinerei generaţii; cu primul ministru, Papa s-a referit la dialogul interreligios, tocmai pentru că ne aflăm într-o regiune multietnică şi multireligioasă unde se construieşte pacea şi coexistenţa între popoare graţie angajamentului interreligios.
Primirea în oraş este foarte pozitivă; este multă lume de a lungul străzilor, lume care salută cu bucurie. Se poate spune, deci, că această călătorie a început în cel mai bun mod posibil".

Aici, serviciul audio: