Benedict al XVI-lea invită liderii G-8 la împlinirea promisiunilor; comentariul "Caritas Italia" la cuvintele Papei: "numai viziunea unitară asupra omului, poate rezolva criza economică actuală".

RV 07 iul 2008. Cu apelul presant la solidaritate, lansat de Benedict al XVI-lea Ţărilor mai industrializate să ajute Statele mai sărace, s-a deschis luni în Japonia, la Toyako, în insula Hokaido, reuniunea la vârf G-8. Criza alimentară, creşterea preţului petrolului, schimbările climatice şi economiile slabe, sunt pe agenda summit-ului din aceste zile. La rândul său, secretarul general ONU, Ban Ki-moon a îndemnat Ţările G-8 să-şi împlinească promisiunile şi să sprijine efectiv dezvoltarea Africii.

Manifestanţii no-global, parte integrantă, în ultimii ani, ai unei asemenea reuniuni la vârf, au acoperit, în realitate, polemicile interne, în special între Rusia şi Statele Unite ale Americii, bazate pe tema scutului spaţial şi al programului nuclear iranian. În timp ce mai multe organizaţii non-guvernamentale au acuzat Franţa, Canada şi Italia de lipsă de angajare în domeniul ajutorului economic pentru Africa, preşedintele Comisiei Europene, Barroso, a propus crearea unui fond de un miliard de euro în favoarea agriculturii din Ţările în curs de dezvoltare.

Un ecou deosebit l-a avut în rândul oamenilor de bunăvoinţă apelul adresat duminică de Benedict al XVI-lea, în cadrul alocuţiunii de la rugăciunea Angelus. Papa şi-a exprimat urarea ca să fie duse la îndeplinire angajamentele asumate în G-8 la întâlnirile precedente şi "să fie adoptate în mod curajos toate măsurile necesare pentru a învinge flagelul sărăciei extreme, al foamei, maladiilor şi analfabetismului".
• "Mă adresez participanţilor la întâlnirea de la Hokkaido-Toyako, pentru ca în centrul deliberărilor lor să pună nevoile populaţiilor celor mai slabe şi mai sărace, a căror vulnerabilitate a crescut astăzi şi mai mult din cauza speculaţiilor şi turbulenţelor financiare şi efectelor lor perverse asupra preţurilor alimentelor şi energiei. Urez ca generozitatea şi clarviziunea să ajute la a lua decizii apte să relanseze un echitabil proces de dezvoltare integrală, spre salvgardarea demnităţii umane”.

Tendinţele îngrijorătoare indicate de Papa sunt câteva din dinamica actualei situaţii economice mondiale, iar în opinia analiştilor, scenariul actual este şi rodul crizelor grave din ultimii ani. Toate împreună arată cât de urgentă este opera solidarităţii internaţionale, care deşi nu lipseşte, nu este suficientă în combaterea sărăciei, maladiilor şi analfabetismului. Ce lipseşte, aşadar? Răspunde Paolo Beccegato, responsabilul pentru aria internaţională din asociaţia Caritas Italia:

• "Primul lucru care lipseşte este o viziune unitară a omului şi a problemelor sale. Deseori, chestiunile sunt abordate în termeni sectoriali: există problema preţului la petrol, problema preţurilor la alimente, problema mediului, etc... Fiecare din aceste probleme pare să fie o problemă de sine stătătoare. Papa pune întotdeauna în centru omul cu toată demnitatea sa, tot omul şi toţi oamenii. Dacă am intra în acest mod de gândire şi am căuta binele comun, binele omului, am găsi soluţii demne de valoarea omului. Altfel, vom avea mereu intervenţii-tampon care nu rezolvă problemele".

Benedict al XVI-lea a cerut o mai mare generozitate şi clarviziune. Cum pot fi răspândite aceste semne de speranţă pentru a inversa actualul curs periculos al economiei mondiale?
• "Papa a lansat acest apel ţinând cont şi de campania 'Obiectivele de dezvoltare ale mileniului' şi cere ca tema demnităţii umane să fie tradusă în drepturile omului şi în atingerea reală a dreptului la viaţă, la sănătate, la educaţie. Or, acestea devin şi un fel de agendă politică, de trimis atât şefilor de Stat cât şi fiecăruia dintre noi, sub profil educativ, al stilului de viaţă şi al comportamentului. Toate acestea sunt în centrul mesajului papal. Este un mesaj foarte puternic şi foarte înalt".

În faţa numeroaselor situaţii de urgenţă şi în lumina cuvintelor Papei de la Angelus, ce s-ar putea cere concret de la liderii G-8?
• "Papa pune accentul foarte mult pe câteva chestiuni fundamentale, de exemplu, non-primatul finanţei asupra omului. Al doilea punct foarte important de cerut celor mari ai pământului, este să ia în serios provocările actuale şi să îndrepte spre soluţionarea acestor probleme mai multe resurse decât au făcut pînă acum. Este necesară o mai mare responsabilitate internaţională. În discursul Papei la ONU, acesta a fost punctul central, de cea mai mare importanţă. Când se vorbeşte, de exemplu, despre mediu, nu trebuie să aibă întâietate o viziune pe termen scurt în dauna celei pe termen lung. Aşadar, sunt necesare investiţii de lungă durată, pentru ca săracii să fie în centrul agendei internaţionale".

 
Aici, serviciul audio: