Anglicanii discută despre consacrarea episcopală conferită femeilor: în curs, sinodul Bisericii Angliei în timp ce se pregăteşte Conferinţa de la Lambeth

(RV - 7 iulie 2008) În vederea deschiderii la 20 iulie a Conferinţei episcopilor anglicani de la Lambeth, care se ţine o dată la zece ani din iniţiativa arhiepiscopului de Canterbury, nu se atenuează divergenţele în sânul Comuniunii anglicane asupra posibilităţilor conferirii consacrării episcopale pentru femei şi persoane homosexuale.
De la 4 la 8 iulie este în curs Sinodul general al Bisericii din Anglia; cei 467 de episcopi, preoţi şi laici anglicani reuniţi discută şi tema femeilor-episcop. În privinţa acestui subiect mons. Donald Bolen, asistent pentru secţia occidentală din cadrul Consiliului Pontifical pentru promovarea unităţii creştinilor, intervievat de agenţia SIR, a spus că „un număr considerabil de preoţi şi parohii din Biserica Angliei a declarat că nu are intenţia să accepte autoritatea unei femei-episcop”. „Şi aceste divizări interne, - afirmă mons. Bolen - pe lângă poziţiile în favoarea unei schimbări în viziunea căsătoriei şi sexualităţii umane şi tendinţa constatată într-un număr tot mai mare de provincii anglicane în favoarea hirotonirii femeilor la preoţie şi la demnitatea episcopală, creează grave dificultăţi Bisericii catolice în relaţiile sale cu Comuniunea anglicană.”

Cu referire la tensiunile iscate în ultimii ani în sânul Comuniunii anglicane, datorate şi faptului că provinciile din sudul lumii nu acceptă consacrarea episcopală acordată femeilor şi unor persoane homosexuale, mons. Bolen subliniază că aceste tensiuni „relative la învăţăturile morale sunt legate şi cu chestiuni ecleziologice, întrucât episcopii Comuniunii anglicane nu mai sunt în deplină uniune între ei şi pun în joc instrumentele de unitate în interiorul anglicanismului”.

Între timp canonicul Kenneth Kearon a trimis un mesaj episcopilor anglicani în pragul Conferinţei de la Lambeth subliniind metoda împărtăşirii în discutarea şi analizarea temelor ce vor fi tratate. Această metodă a fost sugerată arhiepiscopului de Canterbury Rowan Williams de primatul anglican de Cape Town, Thabo Makgoba. Metoda de împărtăşire se bazează pe conceptul de indaba, un cuvânt luat din limba Zulu. Conceptul exprimă tocmai împărtăşirea în cadrul unei dezbateri vizând anumite obiective. Programul Conferinţei de la Lambeth, la care vor participa circa 650 de episcopi anglicani, cuprinde o serie de teme foarte vastă: violenţă, sexualitate, ambient, alianţă anglicană, misiune şi evanghelizare.

„Biserica catolică - a adăugat mons. Bolen - va trimite observatori la Conferinţa de la Lambeth şi exprimă urarea ca tensiunile să poată înceta iar doctrina anglicană să se întărească în credinţa apostolică pe care o împărtăşim”. Philip Aspinall, arhiepiscop anglican de Brisbane şi primat al provinciei de Australia, purtător de cuvânt al Conferinţei de la Lambeth a declarat că „anglicanismul are mult de spus asupra atâtor teme între care sfidările ce vin de la sărăcie, nesiguranţă, pierderea credinţei şi creşterea relativismului. Conferinţa de la Lambeth va fi un moment de ascultare dar şi de propuneri”.

Conferinţa de la Lambeth care începe la 20 iulie este a 14-a întâlnire rezervată episcopilor anglicani la iniţiativa arhiepiscopului de Canterbury, a precizat actualul primat Williams, amintind că primul care a avut această iniţiativă a fost predecesorul său Charels Longley care a convocat prima Conferinţă de la Lambeth în 1867. Iniţiativa a fost promovată pentru a găsi un moment de confruntare între diferitele componente ale Comuniunii anglicane odată cu întărirea unor comunităţi anglicane ce nu erau de limba engleză şi nealcătuite de albi.

Însă Conferinţa de la Lambeth nu s-a dotat niciodată, în decursul istoriei, de un organism legislativ întrucât fiecare provincie anglicană din lume are un organism propriu şi independent fără controlul din parte unor structuri centralizate.

Conferinţa de la Lambeth care se deschide la 20 iulie va focaliza atenţia asupra a două puncte principale: întărirea unei identităţi concordate între episcopii anglicani din întreaga lume şi un mai mare ajutor acordat acestor păstori pentru a-şi asuma iniţiativa asupra unei serii de teme ce privesc misiunea şi rolul anglicanilor în contextul lumii actuale.
 
Sursa: L’Osservatore Romano, 06.07.08, p. 7