Ziua Independenţei Statelor Unite: o reflecţie a istoricului Tiziano Bonazzi de la
Universitatea din Bologna privind modelul american de democraţie
(RV - 4 iulie 2008) „Noi reţinem că următoarele adevăruri sunt
prin ele înseşi evidente: că toţi oamenii au fost creaţi egali, că sunt înzestraţi
de Creatorul lor cu unele drepturi inalienabile, că între
acestea sunt Viaţa, Libertatea şi căutarea Fericirii”:
este unul din pasajele cele mai cunoscute ale Declaraţiei de Independenţă
a Statelor Unite de sub dominaţia britanică, semnată la 4 iulie 1776. Un eveniment
marcat vineri când poporul american se regăseşte unit, în ciuda multor şi profunde
divizări ce subzistă în societatea Statelor Unite. Dar pentru ce Independece Day este
atât de simţită de americani? Răspunde prof. Tiziano Bonazzi, americanist de a Universitatea
din Bologna: • „În mod cert deoarece marchează naşterea naţiunii americane, sau
mai bine-zis a Statelor Unite. Este vorba de o sărbătoare care are două aspecte, religios
şi laici, întrucât marii părinţi fondatori, de la George Washington la Jefferson,
care a scris Declaraţia de Independenţă, erau filozofi iluminişti şi erau din punct
de vedere personal deişti. Însă, în mijlocul patrioţilor care au luptata timp de şapte
ani împotriva Marii Britanii pentru a se elibera de sub dominaţie ei, mulţi erau în
schimb profund religioşi, protestanţi, aparţinând diferitelor Biserici protestante.
Şi aceasta implică faptul că termenul „libertate”, termen-cheie pentru Revoluţia Americană,
avea două semnificaţii: pe de o parte, sensul iluminist de libertate politică, de
libertate raţională a omului; pe de alta, semnificaţia religioasă protestantă a libertăţii
de căutat în vederea mântuirii, adică al libertăţii ca mântuire, salvare, a libertăţii
ca apropiere personală de Cristos şi ca apropiere personală de Duhul Sfânt”. Odată
cu Declaraţie de Independenţă nu se naşte numai o naţiune, un Stat, şi un model de
democraţie, la care, de altfel, s-a referit în cuvinte de preţuire şi Benedict al
XVI-lea în timpul călătoriei sale în Statele Unite din luna aprilie. Iată, în ciuda
impopularităţii, ştim, despre multe acţiuni ale guvernului actual de la Washington,
modelul american atrage încă mult. Pentru ce? • „Modelul american, dacă se poate
vorbi de model - din punct de vedere ştiinţific nu se poate - este modelul modernizării.
A fost modelul învingător al modernizării, cel care a fost cel mai eficient, şi mai
ales care a ştiut să conjuge mai bine industrializarea şi democratizarea, prin urmare,
consensul democratic al populaţiei pentru dezvoltarea economică. Aceasta este ceea
ce a legat Europa de America în cel de-al II-lea Război Mondial, deoarece la noi modernizarea
a implicat în multe ţări forme de totalitarism. Este şi ceea ce ne-a legat în timpul
reconstrucţiei. Astăzi trebuie să spunem că acest model prezintă fisuri”. Actuala
Zi a Independenţei are loc la puţine luni înainte de alegerile prezidenţiale. Cei
doi candidaţi, senatorul McCain şi senatorul Obama, atât de diferiţi în ceea ce priveşte
viaţa lor pe lângă apartenenţa politică, recheamă însă constant valoarea patriotismului… •
„Da, în Statele Unite acest lucru este o condiţie „sine qua non”. Este imposibil a
nu face apel la patriotism, spre a putea lupta pentru ce se înţelege prin State Unite,
ce se înţelege prin libertate. Dar în această ţară, religios atât de complexă, etnic
atât de complexă, enormă din punct de vedere teritorial, patriotismul este ceea ce
uneşte cu adevărat, ceea ce dă un vocabular comun tuturor cetăţenilor precum şi candidaţilor
politici”. Aici serviciul audio: