„Oricine se mânie pe fratele său va fi tras la judecată” (Mt 5,22)
(RV - 12 iunie 2008) O inimă umflată de mânie, plină de furie răzbunătoare,
macerată de iritabilitate nu-i face bine nici celui care o are nici celor din jurul
său. Isus ne atrage atenţia să nu ne lăsăm stăpâniţi de acest sentiment atât
de nociv încât poate dăuna nu numai raporturilor umane, ci chiar relaţiei noastre
cu Dumnezeu. Mai mult! Isus ne spune că nu este posibil a fi prieteni ai lui Dumnezeu
dacă suntem duşmani ai oamenilor. Cultul nostru faţă de Dumnezeu nu are sens dacă
nu suntem în comuniune cu semenii noştri. Iertarea este antidotul mâniei, al ranchiunei.
Cine ştie să ierte nu cedează tentaţiilor mâniei. Inima este făcută pentru
a iubi, nu pentru a urî. A trăi după legea lui Dumnezeu, învaţă Mântuitorul Isus,
nu înseamnă atât a observa servil norme şi precepte - cum fac cărturarii şi fariseii,
nici a nu ţine cont de ele - „nu am venit să desfiinţez, ci să împlinesc legea” -
cât mai degrabă a condimenta aceste porunci cu iubire. Isus spune că plinătatea legii
este iubirea. Fără aceasta, toate actele noastre de cult se golesc de sens şi de adevăr.
Nu se poate adora Dumnezeu fără a iubi oamenii.
Inimă a lui Isus, răbdătoare
şi de mare milă, iartă făţărnicia noastră şi eliberează ne de mânie!