„Mergeţi deci şi învăţaţi ce vrea să spună Scriptura prin aceste cuvinte:’Milă vreau,
nu jertfă’”: la întâlnirea pentru rugăciunea "Angelus" papa Benedict a comentat lecuturile
din Profet şi din Evanghelist propuse la Liturghia duminicii
(RV - 8 iunie 2008) Mii de pelerini, s-au reunit duminică la amiază în Piaţa
Sfântul Petru pentru a asculta cuvântul de zidire sufletească al papei Benedict al
XVI-lea şi a se ruga împreună antifonul marian „Angelus Domini - Îngerul
Domnului”. Deşi mai înainte plouase, în momentul întâlnirii
cu Papa, ploaia a încetat, astfel că pelerinii s-a bucurat mai întâi de o vreme răcoroasă
şi apoi uşor însorită. În alocuţiunea sa, papa Benedict a comentat lectura din profetul
Osea şi cea din Evanghelia după Matei propuse la Liturghia duminicală.
Iată
alocuţiunea Papei în traducerea noastră de lucru:
„În centrul liturgiei
Cuvântului pentru această Duminică stă o expresie a profetului Osea pe care Isus o
reia în Evanghelie: „Căci iubire vreau, nu jertfe, şi a-l cunoaşte pe Dumnezeu mai
mult decât arderile de tor” (6,6). Este vorba de un cuvânt-cheie, unul din
acele care ne introduc în inima Sfintei Scripturi. Contextul, în care Isus şi-l însuşeşte,
este chemarea lui Matei, de profesie ’vameş’, adică perceptor sau agent fiscal pe
contul autorităţii imperiale romane: prin însuşi faptul acesta, era considerat de
iudei un păcătos public. Chemându-l chiar pe când stătea la biroul lui de impozite
- ilustrează bine această scenă o pictură celebră a lui Caravaggio - Isus s-a dus
în casa lui cu ucenicii şi s-a aşezat la masă împreună cu alţi vameşi. Fariseilor
scandalizaţi le-a răspuns: „Nu cei sănătoşi au nevoie de medic, ci cei bolnavi… N-am
venit să să-o chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi” (Mt 9,12-13). Evanghelistul
Matei, mereu atent la legătura dintre Vechiul şi Noul Testament, la acest punct pune
pe buzele lui Isus profeţia lui Osea: „Mergeţi deci şi învăţaţi ce vrea să spună Scriptura
prin aceste cuvinte:’Milă vreau, nu jertfă’”.
Importanţa acestei expresii
a profetului este atare încât Domnul o citează din nou într-un alt context, cu privire
la observarea sâmbetei (cf Mt 12,1-8). Şi în acest caz El îşi asumă responsabilitatea
interpretării poruncii, revelându-se ca ’Stăpân’ chiar al instituţiilor legale. Îndreptat
spre farisei adaugă: ’Dacă aţi fi înţeles ce înseamnă: Milă vreau şi nu jertfă, nu
aţi fi condamnat persoane fără vină’ (Mt 12,7). Deci, în acest oracol al lui
Osea Isus, Cuvântul făcut om, s-a regăsit, pentru a spune astfel, pe deplin; şi l-a
însuşit cu toată inima şi l-a realizat prin comportamentul său, cu preţul chiar de
a lovi susceptibilitatea şefilor poporului. Acest cuvânt al lui Dumnezeu a ajuns la
noi, prin Evanghelii, ca o sinteză a întregului mesaj creştin: adevărata religie consistă
în iubirea lui Dumnezeu şi a aproapelui. Iată ceea ce dă valoare cultului şi practicării
poruncilor.
Adresându-ne acum Fecioarei Maria, să cerem prin mijlocirea ei
să trăim întotdeauna în bucuria experienţei creştine. Maica Îndurării, Doamna Noastră
să suscite în noi sentimente de abandonare filială faţă de Dumnezeu, care este milostivire
infinită; să ne ajute să ne însuşim rugăciunea pe care Sfântul Augustin o formulează
într-un pasaj din cartea Confesiunilor: ’Ai milă de mine, Doamne! Iată,
eu nu ascund rănile mele: tu eşti medicul, eu bolnavul; tu este mizericordios, eu
mizer… Orice speranţă a mea este pusă în marea ta mizericordie’”(X, 28.39; 29.40).
După
recitarea antifonului „Angelus” papa Benedict, a adresat, ca de obicei, saluturi particulare
în limbile franceză, engleză, germană, spaniolă, portugheză, polonă şi italiană.