Editorialul Părintelui Federico Lombardi la rubrica “Octava Dies”, se intitulează “Pentru siguranţa alimentară”

(RV - 7 iunie 2008) • “Dă de mâncare celui care este gata să moară de foame, pentru că, dacă un i-ai dat de mâncare, l-ai ucis”(Decretum Gratiani, c. 21, d. LXXXVI). Cu acest puternic citat din vechea tradiţie creştină se încheie mesajul adresat de Papa Reuniunii la vârf asupra siguranţei alimentare desfăşurată la Roma zilele trecute la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură,FAO. Nimeni un-şi poate ascunde dificultatea de a articula un plan operativ eficient pe termen mediu sau lung pentru a combate foametea în lume sau chiar numai pentru a FACE faţă în scurt timp situaţiei de emergenţă creată de creşterea rapidă a preţurilor alimentelor. Într-o lume complexă ca cea a noastră cauzele problemelor sunt mereu multe şi felurite, şi în consecinţă şi răspunsurile; şi un e cert că acestea sunt coherente şi convergente, şi pentru faptul că adesea ele sunt condiţionate de diferite interese.
În acest context, poziţia Bisericii insistă mai presus de toate asupra unor principii mai fundamentale: dreptul la viaţă şi prin urmare la alimentaţie ca primar şi pentru fiecare persoană; îndatorirea de solidaritate faţă de persoane şi popoare. Continuă Papa: “Dacă respectul demnităţii umane s-ar fi impus la masa negocierii, a deciziilor şi aplicării lor, s-ar putea depăşi obstacole altminteri insurmontabile şi s-ar elimina dezinteresul pentru binele celuilalt”. În alte cuvinte: în faţa foametei celor săraci un putem să ne considerăm justificaţi pentru faptul că depăşirea ei este dificilă. Trebuie să găsim priorităţile şi punctele corecte de plecare. Primele persoane de ajutat sunt micii agricultori din ţările sărace cu familiile lor. O dezvoltare, deci, centrată pe demnitatea persoanei.