"Credinţa creştină nu este o teorie abstractă; este necesară lansarea unui dialog fecund între raţiune şi credinţă": Benedict al XVI-lea, primind participanţii la simpozionul "A lărgi orizonturile raţionalităţii"

RV 07 iun 2008. Cu un apel pentru relansarea studiului filosofiei la şcoală şi universitate, Benedict al XVI-lea a primit sâmbătă în audienţă participanţii la al VI-lea Simpozion european al profesorilor universitari, în desfăşurare la Roma pe tema "A lărgi orizonturile raţionalităţii". Evenimentul a fost promovat de profesorii institutelor romane şi organizat de Oficiul pentru pastoraţia universitară a Vicariatului de Roma. Pontiful a subliniat urgenţa unui dialog fecund între raţiune şi credinţă, pentru a înfrunta în mod adecvat provocările lansate de criza modernităţii. Pentru cultura contemporană, este necesar să fie redescoperite rodnicia istorică a Evangheliei şi potenţialul ei extraordinar:
• "Modernitatea nu este un simplu fenomen cultural, datat din punct de vedere istoric; ea implică o nouă capacitate de proiecţie, o înţelegere mai precisă a naturii omului". De aceea, dacă modernitatea este bine înţeleasă, revelează o chestiune antropologică foarte complexă şi articulată.

În acest context, Papa a recunoscut că "deschiderea de credit pe care unii autori o propun faţă de religii şi, în particular, faţă de creştinism, este un semn evident al dorinţei sincere de a face să iasă din autosuficienţă reflecţia filosofică". Apoi, cuvintele sale au evidenţiat tema Simpozionului, "A lărgi orizonturile raţionalităţii".
• "Încă de la începutul pontificatului meu am ascultat cu atenţie cerinţele care soseau la mine de la bărbaţii şi femeile timpului nostru şi, în lumina acestor aşteptări, am voit să ofer o propunere de cercetare care mi se pare că poate suscita interes pentru relansarea filosofiei şi a rolului ei de neînlocuit în interiorul lumii academice şi culturale".

"Credinţa creştină, a afirmat Sf. Părinte făcând referinţă la opera sa 'Introducere la creştinism', a făcut o alegere foarte netă: contra zeilor religiei şi Dumnezeul filosofilor, cu alte cuvinte, contra mitului consuetudinii pentru adevărul fiinţei". Numai pornind de la o atare premisă este posibil să fie întâmpinate noile aşteptări ale reflecţiei filosofice. Este foarte concret şi în zilele noastre riscul ca religia creştină să fie instrumentalizată ca fenomen surogat:
• "Dar creştinismul, cum am amintit în enciclica Spe Salvi (cf nr. 2) nu este doar un mesaj informativ, ci per-formativ. Aceasta înseamnă că dintotdeauna credinţa creştină nu poate fi redusă în lumea abstractă a teoriilor, dar trebuie să fie inserată într-o experienţă istorică concretă, care să atingă omul în adevărul cel mai profund al existenţei sale".

Este urgentă, a continuat, lansarea unui dialog fecund cu filosofia. Propunerea de "A lărgi orizonturile raţionalităţii", tema Simpozionului, trebuie înţeleasă ca cerinţa unei noi deschideri faţă de realitatea în care trăieşte persoana, prin depăşirea prejudecăţilor şi a reducţionismelor. "Credinţa creştină este chemată să răspundă la dorinţa de plinătate a umanităţii. O dorinţă care nu poate fi trecută cu vederea şi care aşteaptă răspunsuri adecvate.
• "Noul dialog între credinţă şi raţiune, cerut în timpul nostru, nu se poate realiza în termenii şi modurile în care s-a desfăşurat în trecut. Dacă vrea să nu se reducă la un exerciţiu intelectual steril, dialogul ar trebui să pornească de la actuala situaţie concretă a omului, şi pe baza acesteia să se dezvolte o reflecţie care să recepteze adevărul ontologico-metafizic".

Benedict al XVI-lea, în fine, a invitat profesorii universitari să promoveze 'centre academice de înalt profil, în care filosofia să poată dialoga cu celelalte discipline, în particular cu teologia". "Continuaţi cu încredere în cercetarea filosofică, a fost îndemnul său, prin investirea energiilor intelectuale şi implicarea noilor generaţii".

Aici, serviciul audio: