"A slujit Biserica cu simplitatea tipic africană, lipsit de ambiţii omeneşti": Benedict al XVI-lea, la predica Sfintei Liturghii de pomenire a regretatului cardinal Bernardin Gantin

RV 23 mai 2008. "A slujit Biserica cu iubire şi umilinţă, detaşat de ambiţii umane": cu aceste cuvinte papa Benedict al XVI-lea l-a amintit pe regretatul cardinal Bernardin Gantin la predica Sfintei Liturghii de pomenire, prezidată vineri în bazilica San Pietro de cardinalul Angelo Sodano, decanul Colegiului Cardinalilor.
Cardinalul african, orginar din Benin, a decedat pe 13 mai, la vârsta de 86 de ani la Paris unde a fost spitalizat în urma agravării bolii.

Pontiful l-a amintit cu emoţie pe card. Gantin într-o perspectivă de "credinţă şi de speranţă în înviere", pornind de la lectura din cartea lui Ezechiel (cap. 37) şi de la viziunea profetului despre câmpia plină de oase uscate. Poporului din exil, care îşi pierduse de acum orice încredere, Dumnezeu îi făgăduieşte o nouă şi imposibilă speranţă, dacă e privită numai cu ochii omului: "iată, spune Domnul, Eu voi deschide mormintele voastre şi vă voi scoate din mormintele voastre":
• "Când ne simţim obosiţi, neputincioşi şi fără încredere în faţa realităţii apăsătoare, când suntem tentaţi să cedăm în faţa dezamăgirii şi chiar a disperării, când omul este redus la o grămadă de 'oase uscate', atunci este momentul speranţei 'împotriva oricărei speranţe' (cfr Romani 4,18). Adevărul pe care Cuvântul lui Dumnezeu îl aminteşte cu putere este că nimic şi nimeni, nici măcar moartea, nu poate rezista la atotputernicia iubirii sale fidele şi milostive. Aceasta este credinţa noastră, bazată pe învierea lui Cristos".

În această lumină, Benedict al XVI-lea l-a pomenit pe cardinalul beninez Bernardin Gantin, cu care a împărtăşit atâtea momente, începând de acum 31 de ani, când Paul al VI-lea a încredinţat amândurora bereta de cardinal. A ilustrat blândeţea lui, disponibilitate de a-i asculta pe alţii şi de a dialoga cu toţi, impregnat de iubirea lui Cristos: "acea iubire care îl făcea să privească mereu, cum obişnuia să repete, la esenţialul vieţii care durează, fără a se pierde în contingentul care, în schimb, trece foarte repede". Acea iubire cu care a trăit, cu simplitatea tipic africană, rolul său în Curia Bisericii Universale "ca un serviciu lipsit de ambiţii umane", cu toate că a fost la conducerea Congregaţiei pentru Episcopi, a Consiliului Pontifical "Cor Unum", a Comisiei Pontificale pentru America Latină şi Decan al Colegiului Cardinalilor:
• "El a fost primul ecleziastic african care a îndeplinit roluri de cea mai înaltă răspundere în Curia Romană, şi le-a desfăşurat întotdeauna cu stilul său caracteristic de umilinţă şi simplitate, al cărui secret trebuie căutat probabil în cuvintele înţelepte pe care mama sa i le-a repetat când a devenit cardinal, la 27 iunie 1977: 'să nu uiţi niciodată de micul şi îndepărtatul sat din care ne tragem'.

Nutrind o devoţiune vie faţă de Fecioara Maria, Regina Africii, Papa a observat că moartea cardinalului Gantin a venit într-o zi mariană semnificativă, la 13 mai, comemorarea Sfintei Fecioare de la Fatima. "Fie ca Maica Domnului să-l conducă cu bucurie în Casa Domnului":
• "La întâlnirea cu Cristos, acest Frate al nostru să implore darul păcii pentru noi şi în special pentru Africa sa mult iubită".

Aici, serviciul audio: