Criza gravă a familiei şi consumismul, în centrul discursului Papei către Conferinţa episcopilor din Ungaria în vizita "ad Limina"; aprecierea Pontifului pentru contactul cu episcopatele din Slovacia şi din România

(RV - 10 mai 2008) Criza gravă prin care trece familia şi în Ungaria şi consumismul au fost temele centrale ale discursului papei Benedict al XVI-lea către episcopii unguri primiţi sâmbătă dimineaţă în audienţă comună cu ocazia vizitei lor „ad Limina”. Dar cuvintele Papei cuprind şi invitaţia de a păstra memoria „mărturisitorilor eroici ai credinţei „care au trăit în perioada comunistă. şi aprecierea pentru importantele alegeri făcute de Conferinţa episcopală ungară şi în special pentru proclamarea în 2008 a „Anului Bibliei”. Între auspiciile Pontifului, şi cel ca angajarea socială a Bisericii să poată primi un sprijin din partea instituţiilor publice.

Un sens de nesiguranţă străbate societatea ungară, în special există o „anumită dificultate de a se încrede în alţii, specifică celui care a trăit vreme îndelungată într-un climat de suspiciune”. A afirmat Papa subliniind că „dificila conjunctură economică” accentuează toate acestea, precum şi ceea ce defineşte „un consumism necugetat”. Şi aici Papa vorbeşte despre „slăbiciunea de gândire şi de voinţă” explicând că aceasta este „foarte comună în timpurile noastre”. Aşa cum este comun şi procesul de secularizare ce se răsfrânge înainte de toate asupra familiei, aminteşte Papa subliniind că „familia în Ungaria trece printr-o gravă criză”. Mai puţine căsătorii şi - spune Papa - „un impresionant număr de divorţuri” cu înmulţirea „aşa-ziselor cupluri de fapt” şi „o drastică reducere a naşterilor, devenită şi mia dramatică din pricina practicii difuze a avortului”. Papa o defineşte „o enormă provocare pentru Biserică” şi încurajează astfel preoţii:
• „În acest context Biserica trebuie să fie în mod cert învăţătoare, dar dovedindu-se mereu şi în primul rând mamă, astfel încă să favorizeze intensificarea încrederii reciproce şi promovarea speranţei”.

„Pe bună dreptate - a adăugat - voi aţi criticat recunoaşterea publică a uniunilor dintre persoane de acelaşi sex, întrucât contrară nu numai învăţăturii Bisericii dar chiar şi Constituţiei ungare”.

A vorbi despre problemele familiei înseamnă şi a considera consecinţele lor asupra tinerilor şi, în această privinţă, Benedict al XVI-lea vorbeşte despre „evanghelizarea culturii” exprimând „aprecierea sa cea mai vie pentru multiplele iniţiative pe care Biserica ungară le promovează, deşi cu mijloacele limitate de care dispune, pentru a însufleţi lumea tinerilor prin momente de formare şi de prietenie care le stimulează responsabilitatea”. Citează şi iniţiativele „tradiţionale, precum pelerinajele şi expresiile de devoţiune faţă de Sfinţii unguri, în special Sfânta Elisabeta, Sfântul Emeric şi, evident, Sfântul Ştefan”. În legătură cu pelerinajele, a citat menţinerea consuetudinii de a face pelerinaj la Sediul lui Petru - semnificativ, în bazilica Apostolului există Capela ungară - şi a exprimat satisfacţia pentru pelerinajele tot mai frecvente la Mariazell în Austria, Częstochowa în Polonia, Lourdes în Franţa, Fatima în Portugalia şi la noul sanctuar al Divinei Milostiviri din Cracovia, unde a fost înălţată recent o „Capelă ungară”:
• „În secolul XX nu au lipsit în comunitatea voastră martirii eroici ai credinţei: vă îndemn să le păstraţi memoria, pentru ca suferinţele îndurate de ei cu spirit creştin să continue să fie de imbold la curaj şi fidelitate credincioşilor şi tuturor celor care se angajează pentru adevăr şi dreptate”.

Papa exprimă apoi o altă preocupare: „Lipsa de preoţi şi în consecinţă, supraîncărcarea de muncă pastorală pentru actualii slujitori ai Bisericii”, amintind că este „o problemă ce se întâlneşte în multe ţări ale Europei”. „Trebuie - a subliniat Papa - să se facă în aşa fel încât preoţii să-şi alimenteze în mod adecvat viaţa spirituală, pentru ca, în ciuda dificultăţilor şi muncii presante, să nu piardă din vedere centrul existenţei şi ministerului lor şi, astfel, să poată discerne esenţialul de secundar, identificând priorităţile juste ale muncii cotidiene”.

Amintind că „Biserica catolică rămâne pentru mulţi unguri comunitatea religioasă de apartenenţă”, Benedict al XVI-lea urează ca „raporturile cu autorităţile statale să fie caracterizate de respectuoasă colaborare, graţie şi Acordurilor bilaterale, asupra îndeplinirii cărora supraveghează o comisie paritară”. Şi apoi Papa a exprimat o altă urare:
• „Şi întrucât Biserica, graţiei angajării sale în şcoli şi în serviciul social, aduce o contribuţie însemnată comunităţii civile, cum să nu urmă ca activităţile ei să fie susţinute de Instituţiile publice, spre avantajul mai ales a păturilor sociale mai puţin favorizate? Din partea bisericească, în pofida dificultăţilor economice generale ale actualului moment, nu se va reduce angajarea în serviciul celor care se află în situaţii de necesitate”.

Papa, a subliniat în final unitatea ce caracterizează Biserica ungară în a urma învăţămintele Bisericii „motiv de seninătate şi de mângâiere”. Şi manifestat satisfacţia pentru intensificarea contactelor cu Conferinţele episcopale din ţările vecine, mai ales cu Slovacia şi România, unde există o prezenţă de minorităţi maghiare. „Tensiunile nu sunt desigur uşor de depăşit - a afirmat Papa - dar strada întreprinsă de Biserică este justă şi promiţătoare”. Şi apoi cuvinte de apreciere pentru promovarea „Anului Bibliei” în 2008.
 
Aici serviciul audio: