Relaţiile ecumenice, dialogul interreligios şi raportul Bisericii cu viaţa politică:,
discursul Papei adresat patriarhului Gregorios al III-lea Laham şi credincioşilor
Bisericii catolice de rit greco-melchit
RV 08 mai 2008. Angajarea ecumenică, dialogul cu islamul
şi raportul cu viaţa politică, au fost temele centrale din discursul
papei Benedict al XVI-lea adresat joi Bisericii catolice greco-melchite. Peste 300
de credincioşi ai acestei Biserici orientale catolice au sosit joi în Vatican, pentru
o vizită la Sfântul Părinte, însoţiţi de patriarhul de Antiohia Siriei,
Gregorios al III-lea Laham şi de alţi 14 episcopi din diverse ţări ale Orientului
Mijlociu şi din diaspora. Succesorul lui Petru i-a primit pe toţi în Sala Clementină,
după audienţa cu Patriarhul Gregorios al III-lea Laham, şi fotografia de grup cu prelaţii
în Sala Papilor.
"Biserica catolică de rit greco-melchit este vie, în ciuda
dificultăţilor socio-politice din regiunea medio-orientală" a subliniat Sf. Părinte
în cuvântul său; referindu-se apoi la apropiata deschidere a Anului dedicat Sfântului
Paul, care tocmai pe strada Damascului – sediul Patriarhatului greco-melchit – a trăit
evenimentul care i-a transformat decisiv existenţa, fapt care a deschis uşile creştinismului
la toate neamurile, Papa a încurajat la un reînnoit dinamism evanghelic. Pentru unitatea
între comunităţi şi buna funcţionare a necesităţilor ecleziale între Bisericile patriarhale,
Papa a făcut recomandarea de a se raporta tot mai mult al Sinodul episcopilor care
asumă un rol de importanţă fundamentală.
Episcopul Romei a elogiat apoi activitatea
ecumenică a Bisericii greco-melchite şi relaţiile fraterne stabilite cu fraţii ortodocşi: •
"Trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă – a afirmat Pontiful – pentru a abate zidurile
de dezbinare şi neîncredere care ne împiedică să realizăm unitatea. În special, nu
putem să pierdem din vedere că efortul de căutarea unităţii, a adăugat, este o îndatorire ce priveşte nu doar
o Biserică particulară dar întreaga Biserică".
Apreciere,
şi-a exprimat Benedict al XVI-lea şi pentru bunele relaţii pe care Biserica catolică
greco-melchită le întreţine cu musulmanii şi cu responsabilii instituţiilor lor, străduindu-se
să rezolve problemele într-un spirit de dialog fratern, sincer şi obiectiv, căutând
înţelegerea reciprocă, promovând şi apărând împreună pentru beneficiul tuturor, dreptatea
socială, valorile morale, pacea şi libertatea. La rândul său, patriarhul Gregorios
al III-lea Laham a subliniat în cuvântul de salut particularitatea rolului pe care-l
au creştinii orientali arabi care trăind într-un ambient majoritar musulman, îndeplinesc
o misiune unică mai ales în Liban şi Siria. În acelaşi sens, a continuat patriarhul,
comuniunea cu Biserica Romei nu presupune o izolare faţă de realitatea eclezială a
ortodoxiei.
În fine, Sfântul Părinte s-a referit la contextul agitat şi uneori
dramatic din Orientul Mijlociu, unde Biserica s-a găsit în faţa unor situaţii în care
politica joacă un rol care nu este indiferent pentru viaţa şi destinul ei: •
"Este, aşadar, important – a observat Benedict al XVI-lea – ca Biserica
să propună tuturor lumina Evangheliei, pentru ca toţi să se poată angaja în serviciul
binelui comun şi pentru ca dreptatea să prevaleze întotdeauna, pentru ca drumul păciii
să se poată deschide în sfârşit popoarelor din această regiune. În acest sens, Biserica
trebuie să menţină contactul cu autorităţile politice,
cu instituţiile şi diversele partide. Cu toate acestea,
a subliniat Benedict al XVI-lea, nu revine clerului să
se implice în viaţa politică. Aceasta rămâne de competenţa credincioşilor laici".