Liturghia papei Benedict al XVI-lea pe "National Stadium" din Washington: îndemn la
speranţă şi la înfruntarea cu încredere şi realism a provocărilor actuale, în Biserică
şi societate
(RV - 18 aprilie 2008) Lumea are nevoie de mărturia convingătoare privind speranţa
noastră în Cristos. Este invitaţia pe care Benedict al XVI-lea a adresat-o
joi seară bisericii din Statele Unite, celebrând Sfânta Liturghie pe Stadionul Naţional
din Washington pentru cei peste 45 de mii de credincioşi, provenind nu numai din dieceză,
ci din multe părţi ale ţării. Papa a intrat astfel în inima comunităţii catolice
a acestei ţări, prezentată la începutul Liturghiei de arhiepiscopul de Washington,
mons. Wuerl, în toată alcătuirea multiformă, etnică şi culturală care leagă într-un
fir neîntrerupt primii părinţi fondatori de origine europeană, cu populaţiile care
s-au adăugat din America Latină, din Asia, din Orientul Mijlociu, din Africa. Chiar
cu preţul unor pagini dureroase, Benedict al XVI-lea a amintit de fapt injustiţiile
îndurate de populaţiile indigene americane şi de toţi cei care din Africa au fost
purtaţi aici în mod forţat ca sclavi. Dar invocând Duhul Sfânt, care înnoieşte toate,
Papa a invitat credincioşii să privească spre viitor, la edificarea în comun a unei
societăţi reînnoite şi reconciliate în dreptate şi în iubire.
Alte amănunte,
din Washington de la trimisul nostru special, Pietro Cocco: • „Joi în cea de-a
doua sa zi în Statele Unite, Benedict al XVI-lea a început să explice raţiunile speranţei
sale în această ţară, în biserica ei, şi ale simpatiei sale pentru poporul american.
Ar fi un echivoc, dacă s-ar încerca o lectură pur politică sau socială. Este o simpatie
ce se naşte privind la drumul parcurs de diferitele generaţii ale Bisericii în America,
reprezentate vizual în credincioşii prezenţi la Sfânta Liturghie, generaţii care au
ştiut să conjuge grupuri de imigranţi foarte diferite în unitatea credinţei catolice,
apreciindu-i felurimea atât de bogată. Generaţii care au ştiut să se încreadă în Dumnezeu,
să se bizuiască pe iubirea sa, în momentul în care înfruntau sfidări enorme ridicate
de construirea unei noi naţiuni pe baze cu totul noi. Un drum nu fără suferinţe şi
nedreptăţi, dar în care Papa vede cu ochii credinţei şi lucrarea, în inima şi acţiunile
multora, a Duhului Sfânt care purifică şi îndreaptă în mod supranatural aspiraţiile
umane orientându-le spre Dumnezeu. În acest sens creşterea comunităţii bisericeşti
în America este înscrisă în istoria mai mare a răspândirii Bisericii în urma coborârii
Duhului Sfânt la Rusalii. Şi ascultând spunând aceasta de către Papa în centrul unui
măreţ stadion abia inaugurat, înconjurat de oraşul Washington şi de afecţiunea şi
entuziasmul a 45 de mii de persoane, i-a exprimat toată forţa şi caracterul concret
de viaţă pe care Duhul le poate suscita.
Cu această speranţă, Benedict al
XVI-lea i-a invitat pe toţi să privească spre viitor, la noile provocări nu mai puţin
exigente. • „Cine poate nega că momentul prezent constituie o cotitură nu numai
pentru Biserica din America, dar şi pentru societate în ansamblul ei? Este un timp
plin de mai promisiuni, familia umană devine din ce în ce mai interdependentă. Chiar
şi Biserica vede semne de imense promisiuni, a subliniat Papa, în atâtea din parohiile
sale, în vivacitatea mişcărilor bisericeşti, în numărul acelora care în fiecare an
îmbrăţişează credinţa catolică”.
În realismul credinţei, Benedict al XVI-lea
a invitat să se privească şi la problemele pe care le trăieşte societatea americană
şi îi pun în pericol chiar bazele ei. Sunt semne ce trebuie înţelese şi înfruntate
pentru ca şi acolo să ajungă vestirea Evangheliei, iubirea lui Dumnezeu. Semne de
alienare, de furie şi contrapunere în mulţi dintre contemporanii noştri; violenţa
crescândă, slăbirea sensului moral, degradarea în relaţiile sociale şi nivelul ridicat
al uitării de Dumnezeu. Şi chiar în biserică se percepe în mod adesea dureros, prezenţa
de divizare şi polarizare în interiorul ei, prin uluitoarea descoperire că atâţia
botezaţi adoptă atitudini contrare adevărului Evangheliei.
Şi încă o dată,
cum făcuse miercuri întâlnind episcopii americani, Papa nu a omis să-şi exprime durerea,
durerea proprie şi cea a bisericii din Statele Unite, pentru abuzurile sexuale asupra
minorilor. Nici un cuvânt nu poate descrie durerea şi daunele provocate de asemenea
abuz, a spus Benedict al XVI-lea, care a încurajat pe fiecare să facă tot posibilul
pentru a promova reînsănătoşirea şi reconcilierea ajutând astfel victimele. • „Avem
încredere în puterea Duhului de a inspira convertire, de a revindeca orice rană, de
a depăşi orice sciziune şi suscita o nouă viaţă şi libertate”. Pentru ca acest
lucru să se realizeze, Benedict al XVI-lea a lăsat un consemn plin de angajare: a
depăşi divizările şi a lucra împreună, uniţi în rugăciunea despre care vorbeşte Sfântul
Paul. O rugăciune de inepuizabilă speranţă, de perseverenţă plină de răbdare, şi nu
rareori însoţită de suferinţa pentru adevăr. O rugăciune care ştie să devină părtaşă
la slăbiciunea şi suferinţa lui Cristos, şi care în consecinţă nu se sperie să o trăiască
în viaţa concretă, întrucât are încredere în biruinţa Crucii sale.
De aceea
Papa s-a declarat încrezător în puterea harului de a crea un viitor promiţător pentru
poporul lui Dumnezeu care este în această ţară. Un viitor la care a invitat să contribuie
şi credincioşii emigranţi din America Latină. Vorbind în spaniolă numeroasei prezenţe
de origine hispano-americană, le-a spus să nu lipsească viitorul bisericii americane
de vitalitatea mărturiei lor de credinţă. Aici serviciul
audio: