Educatorii catolici să-i ajute pe tineri în căutarea adevărului şi în dialogul rodnic dintre credinţă şi raţiune: îndemnul Papei Benedict al XVI-lea, la Catholic University, din Washington

(RV – 18 aprilie 2008) După Sfânta Liturghie, celebrată joi dimineaţă pe stadionul "Nationals" din Washington, în după-amiaza aceleiaşi zile, Benedict al XVI-lea s-a întâlnit cu universitarii catolici americani la Catholic University, din Washington, instituţie fondată, în anul 1807, de episcopatul catolic american. Benedict al XVI-lea a pronunţat un însufleţit discurs despre credinţă şi raţiune şi a reafirmat rolul fundamental al şcolilor şi universităţilor catolice în căutarea adevărului.

• „Împotriva conflictelor personale, a confuziei morale şi a fragmentării cunoaşterii, scopurile nobile ale formării academice şi ale educaţiei – fondate pe unitatea adevărului şi pe slujirea persoanei şi a comunităţii – devin un special şi puternic instrument al speranţei.” Acesta este mesajul încredinţat de Benedict al XVI-lea educatorilor catolici din Statele Unite, în cadrul întâlnirii de la „Catholic University of America”. Evenimentul s-a caracterizat de mare entuziasm pentru Papa, manifestat de către numeroşii studenţi şi de circa 235 de rectori de universităţi şi colegii catolice.

Benedict al XVI-lea a amintit, înainte de toate, meritul istoric al şcolilor catolice care au ajutat „generaţii de imigranţi să iasă din mizerie şi să-şi ocupe un loc în societatea zilelor noastre”. S-a oprit, aşadar, asupra temei, atât de dragi lui, a dialogului dintre credinţă şi raţiune.
„Toate activităţile Bisericii pornesc de la conştiinţa de a fi purtătoarea unui mesaj care-l are la origine pe Dumnezeu însuşi”, a spus Papa, subliniind faptul că aceste activităţi revelează „dorinţa lui Dumnezeu de a se face cunoscut şi dorinţa înnăscută a fiecărei fiinţe umane de a cunoaşte adevărul, ce oferă contextul cercetării umane asupra sensului vieţii”.

• „Din această perspectivă” – a subliniat Sfântul Părinte – „se poate recunoaşte că contemporana 'criză a adevărului' este înrădăcinată într-o 'criză de credinţă'. Doar prin credinţă putem da, în mod liber, consensul la a-l mărturisi pe Dumnezeu şi la a-l recunoaşte ca fiind garantul transcendent al adevărului pe care îl revelează”. De aici şi reflecţia sa asupra libertăţii care, a avertizat Sfântul Părinte, nu reprezintă „facultatea de a ne 'scutura' de obligaţii, ci este capacitatea de a ne asuma îndatorirea unei participări la a fi noi înşine”.

•„Libertatea autentică nu poate fi obţinută prin îndepărtarea de Dumnezeu”, avertizează Sfântul Părinte căci – continuă Papa – „o asemenea alegere ar însemna, în cele din urmă, omiterea adevărului genuin de care avem nevoie pentru a ajunge să ne înţelegem pe noi înşine”.

• „Doresc să reafirm marea valoare a libertăţii academice”, a spus Papa. „Însă”, a precizat Sfântul Părinte „orice apel la principiul libertăţii academice care justifică poziţii ce contrazic credinţa şi învăţătura Bisericii, ar împiedica sau chiar ar trăda identitatea şi misiunea unei universităţi”. Astfel i-a îndemnat pe educatorii din universităţile şi şcolile catolice „să se asigure că studenţii primesc o educaţie în sfera doctrinei şi a practicii catolice”.
Acest lucru – a insistat Papa – necesită ca „mărturia publică a apartenenţei la Cristos să modeleze fiecare aspect al vieţii instituţionale, atât în interiorul cât şi în exteriorul aulelor scolastice”.

În mare parte, discursul Sfântului Părinte s-a axat pe tema adevărului:
• „De fapt, prin misiunea care-i este specifică, Biserica este implicată în lupta susţinută de umanitate, pentru a ajunge la adevăr” iar adevărul – aminteşte Papa – „vorbeşte individului în integralitatea sa, invitându-ne să răspundem cu întreaga noastră fiinţă”. Această chemare – a spus Sfântul Părinte – este cu atât mai urgentă cu cât „azi, observăm o anumită timiditate faţă de categoria binelui, şi o imprudentă vânătoare de noutate, considerată ca fiind o realizare a libertăţii”. Benedict al XVI-lea a amintit şi de preocuparea pentru „reducerea preţiosului şi delicatului domeniu al educaţiei sexuale la simpla gestionare a „riscului”, şi lipsa oricărei referinţe la frumuseţea iubirii conjugale.
La finalul discursului, Sfântul Părinte i-a încurajat pe educatorii creştini „să-i elibereze pe tineri de limitele pozitivismului şi să trezească receptivitatea lor faţă de adevăr, faţă de Dumnezeu şi de bunătatea lui”.

Aici serviciul audio: