Migranţii nu pot fi consideraţi o marfă sau o simplă forţă de muncă: arhiepiscopul
Agostino Marchetto, la cea de-a 95-a adunare plenară a Conferinţei Episcopale din
Argentina
(RV – 9 aprilie 2008) Pastorala migranţilor, noile forme de sclavie, turismul şi pelerinajele:
acestea sunt temele dezbătute de monseniorul Agostino Marchetto, secretarul Consiliului
Pontifical pentru Pastorala Migranţilor şi Itineranţilor, care a intervenit la cea
de-a 95-a adunare plenară a Conferinţei Episcopale din Argentina, aflată în curs de
desfăşurare la Buenos Aires, până pe 12 aprilie.
În prezent, în lume, circa
200 de milioane de persoane sunt implicate în fenomenul migratoriu, mai ales din motive
de muncă. 9% dintre aceştia sunt refugiaţi, în timp ce majoritatea aleg Europa ca
ţară de primire. De la aceste date a pornit reflecţia monseniorului Marchetto care
a atras atenţia asupra necesităţii de a aborda chestiunea migraţiei într-un context
amplu şi din multiple perspective, precum „problemele globalizării, chestiunea demografică,
diferenţele economice dintre regiuni, exploatarea persoanelor, proliferarea conflictelor
şi a războaielor civile”.
Secretarul departamentului vatican pentru migranţi
a îndemnat, de asemenea, să se privească şi la aspectele pozitive pe care le oferă
migraţia, mai precis la „ocazia extraordinară de cunoaştere între persoane, cu posibilitatea
de a experimenta, în mod direct, unitatea familiei umane”. De la aceste consideraţii
pleacă şi exortaţia de a transforma experienţa migratorie într-o ocazie de nouă evanghelizare
şi de misiune”, exortaţie conţinută deja în documentul "Erga migrantes caritas Christi"
("Iubirea lui Cristos faţă de migranţi"), publicat de Consiliul Pontifical pentru
Pastorala Migranţilor şi Itineranţilor, în mai 2004. De asemenea, sunt necesare atât
viziunea ecumenică cât şi dialogul interreligios în abordarea problematicii, dată
fiind compoziţia masei migratorii, alcătuită – pe de o parte – din creştini de diferite
confesiuni iar, pe de altă parte, din migranţi de alte religii, în special musulmani.
Prelatul
a subliniat, apoi, un alt aspect fundamental şi anume că „migranţii nu pot fi consideraţi
ca fiind o marfă sau o simplă forţă de muncă, pentru că toţi migranţii – chiar şi
cei fără documente în regulă – deţin drepturi fundamentale inalienabile, ce trebuie
respectate. De aceea, monseniorul Marchetto a subliniat necesitatea de a transmite
„o cultură a primirii care să recunoască tuturor propriile drepturi şi nevoi spirituale”
şi i-a îndemnat pe creştini „să respecte tradiţiile şi culturile imigranţilor care,
la rândul lor, trebuie să aibă acelaşi comportament faţă de autohtoni şi faţă de legile
ţării care-i primeşte”.
El s-a oprit – de asemenea – asupra noilor forme de
sclavie, precum exploatarea sexuală a circa 6 milioane de femei şi copii; „un comerţ
obscen”, cum l-a definit monseniorul Marchetto. O altă plagă este cea a exploatării
forţei de muncă, ce priveşte aproximativ 246 de milioane de persoane, mai ales în
sectorul agricol. Dintre acestea, circa 20 de milioane trăiesc forme de sclavie din
cauza datoriilor (un fenomen întâlnit mai ales în India, Pakistan, Bangladesh şi Nepal).