În Duminica a doua a Paştelui, sărbătoarea Divinei Milostiviri: reflecţie despre celebrarea înfiinţată de Ioan Paul al II-lea

RV 29 mar 2008. Se celebrează duminică sărbătoarea Divinei Milostiviri. Într-un timp în care recunoaşterea greşelii comise este un gest nu tocmai frecvent, discursul despre milostivirea divină nu poate să nu pară anacronistic. Şi totuşi, calitatea vieţii într-o societate este cu adevărat mai umană atunci când se împărtăşeşte din darul milostivirii. Duminică 30 martie, a doua după Paşti în calendarul roman sau latin, cardinalul secretar de Stat Tarcisio Bertone va celebra o Sfântă Liturghie solemnă la Roma, în biserica "Duhul Sfânt". Rectorul acestei biserici, pr. Josef Bart, conduce şi Centrul de Spiritualitate al Divinei Milostiviri, inspirându-se din scrierile Sfintei Faustina Kowalska (1905-1938) despre cultul faţă de Isus milostiv. Sărbătoarea Divinei Milostiviri a fost stabilită în a doua duminică după Paşti de către Ioan Paul al II-lea, acum opt ani. Iar între 2-6 aprilie, a.c., la împlinirea a trei ani de la moartea sa, va avea loc la Roma primul Congres mondial al Milostivirii, la care s-au înscris peste patru mii de participanţi.

Redacţia centrală l-a intervievat pe pr. Josef Bart:
• "Aş vrea să subliniez că Ioan Paul al II-lea, acum Slujitor al lui Dumnezeu, de a lungul întregului său pontificat a ţinut să arate Biserica drept loc de răspândire a milostivirii lui Dumnezeu faţă de oameni, ca loc de celebrare a divinei milostiviri şi, în acelaşi timp, a arătat că Biserica însăşi are nevoie de această milostivire. Înfiinţarea sărbătorii Divinei Milostiviri s-a dovedit extraordinar de eficace şi aducătoare de roade bune pentru Biserică, dar şi pentru întreaga umanitate. Nevoia adâncă de milostivire a trezit în mulţi credincioşi şi oameni de bunăvoinţă dorinţa de a se apropia de Dumnezeu. Cultul Divinei Milostiviri, în aceşti ultimi ani, a umplut din nou multe biserici: atracţia faţă de milostivirea divină înmoaie inima celor păcătoşi, chiar şi a celor mai împietriţi, arată drumul de parcurs şi răspândeşte tot mai multă speranţă într-o lume marcată de violenţă, ură şi terorism. Cu toţii ne dăm seama că milostivirea este necesară pentru a construi o lume în care viaţa să poată fi trăită cu adevărat".

Divina Milostivire exprimă în mod deosebit delicateţea lui Dumnezeu faţă de om. Cum poate fi descoperită această trăsătură divină la nivel teologic şi misionar?
• "Aş vrea să pornesc de la cuvintele Sfântului Părinte Benedict al XVI-lea, care spunea că religia adevărată constă în a simţi la fel cu această Inimă bogată în milostivire, care ne cere să-i iubim pe toţi, chiar şi pe cei care sunt distanţi şi duşmani, după modelul Tatălui Ceresc arătat de Isus când spune "Fiţi milostivi, după cum Tatăl vostru ceresc este milostiv".

Ce înseamnă astăzi, într-o lume globalizată, divizată de conflicte interetnice şi tentative de dialog interreligios, să fii un apostol al Divinei Milostiviri?
• "Înseamnă să te ocupi de cel care suferă în trup şi mai ales de cel care suferă în suflet. În prima sa enciclică Deus caritas est, Benedict al XVI-lea spune că în fiecare zi ne dăm seama cât de multe sunt formele de sărăcie materială dar şi spirituală. Acest timp al nostru cere o nouă disponibilitate de a-l ajuta pe aproapele în necaz. Lumea de astăzi pare că invocă stăruitor această milostivire. A fi apostol al Divinei Milostiviri înseamnă să fim dispuşi a-i ajuta pe cei bolnavi, pe cei apăsaţi de singurătate, pe cei căzuţi pradă disperării, pe cei săraci ori încarceraţi, precum şi pe cei care sunt departe de credinţă. Putem încheia citându-l pe Slujitorul lui Dumnezeu Ioan Paul al II-lea, care receptând această nevoie de milostivire, spunea: De nimic altceva nu are atâta nevoie omul de astăzi decât de divina milostivire. Ajutaţi-l să simtă iubirea milostivă pe cel care suferă şi fiţi apostoli ai Divinei Milostiviri".

Aici, serviciul audio: