Colecta din Vinerea Mare pentru Ţara Sfântă: un ajutor spiritual şi material pentru creştinii de la Locurile Sfinte

RV 21 mar 2008. În Vinerea Mare, parohiile şi bisericile din întreaga lume promovează o colectă specială pentru Ţara Sfântă. Această tradiţie are adânci rădăcini istorice, prima referinţă fiind chiar în Noul Testament prin colecta solicitată de Sfântul Paul în beneficiul Bisericii de la Ierusalim (2 Cor 8). Apostolul Neamurilor subliniază semnificaţia creştină a întrajutorării, care trebuie să reflecte unitatea, universalitatea şi apostolicitatea Bisericilor. Colecta trebuie să fie un semn vizibil, tangibil, care cere un sacrificiu din partea comunităţii născute din Cristos, cel care 'deşi era bogat, s-a făcut sărac pentru a-i îmbogăţi pe oameni' (cf 2 Cor 8,9). Mai recent, această practică a fost stabilită pentru celebrarea din Vinerea Sfântă de către papa Martin al V-lea, în 1421, tradiţie continuată pînă în timpurile noastre.
În acest sens, prefectul Congregaţiei pentru Bisericile Orientale, cardinalul Leonardo Sandri a trimis o Scrisoare episcopilor de pe toate continentele reînnoind invitaţia de a "sprijini spiritual şi material" comunitatea catolică din Ţara Sfântă.
Absenţa unei păci stabile acutizează la Locurile Sfinte vechile probleme şi sărăcia, iar în acelaşi timp dă naştere la altele noi, subliniază în Scrisoare cardinalul Sandri, care adaugă: "creştinii din Ţara Sfântă merită atenţia prioritară a Bisericii Catolice şi a celorlalte Biserici şi Comunităţi Ecleziale", care au întotdeauna nevoie de carisma vie a originilor şi de vocaţia lor ecumenică şi interreligioasă". Astfel, scrie prelatul, asumă o importanţă deosebită colecta din Vinerea Mare. Aceasta este plasată de Pontifii Romani într-o zi atât de semnificativă, pentru a arăta apartenenţa comună la Ţara Sfântă, care, sublinia Benedict al XVI-lea, ne oferă mărturia tăcută despre viaţa pământească a Mântuitorului".
Prefectul Congregaţiei pentru Bisericile Orientale îşi exprimă speranţa ca această mişcare de caritate să poată creşte tot mai mult, pentru a garanta Ţării Sfinte, în mod ordonat şi echitabil, sprijinul economic necesar vieţii bisericeşti obişnuite şi necesităţilor particulare. Între urgenţele de înfruntat, explică prelatul, este şi pe mai departe 'fenomenul de neoprit al emigraţiei, care riscă să priveze comunităţile creştine de cele mai bune resurse umane'.
Cardinalul Sandri asigură că atât comunitatea latină, strânsă în jurul Patriarhatului de Ierusalim şi Custodia Franciscană, cât şi celalalte Biserici Orientale catolice vor putea beneficia de caritatea tuturor creştinilor catolici, nu în termeni ocazionali, ci cu siguranţa suficientă şi continuitatea necesară, care permit să privească la viitor cu o mai mare încredere. Pe de altă parte, se citeşte în Scrisoare, prin intermediul comunităţii catolice, caritatea se va extinde fără deosebire religioasă, culturală şi politică, mai ales în favoarea tinerelor generaţii care vor avea la îndemână opera educativă catolică, preţuită şi calificată.
Cardinalul elogiază astfel Bisericile particulare pentru ceea ce fac în favoarea Ţării Sfinte, mai ales graţie pelerinajelor şi iniţiativelor promovate de formele de voluntariat, şi angajării parohiilor şi familiilor religioase, precum şi instituţiilor istorice, fundaţiilor şi asociaţiilor.
Împreună cu Scrisoarea sa, card. Leonardo Sandri a publicat şi un document despre proiectele sprijinte în ultimii ani de Custodia Franciscană a Ţării Sfinte: sunt opere în favoarea tinerilor şi familiilor, iniţiative de sprijin şcolar, dar şi construirea de case pentru cei săraci şi familiile tinere.