Actualitatea învăţăturii Sf. Augustin despre laicitate, în cateheza audienţei generale de miercuri a papei Benedict al XVI-lea. Postul Mare, timp de adevărată întoarcere la Dumnezeu şi de caritate evanghelică mai generoasă.

RV 20 feb 2008. După întreruperea datorată exerciţiilor spirituale, Benedict al XVI-lea a reluat audienţele generale de miercuri. Salutând pelerinii adunaţi în Bazilica vaticană, pentru a-şi desfăşura apoi cateheza în aula Paul al VI-lea, Papa a vorbit din nou despre "figura extraordinară a Sf. Augustin". Acest mare păstor al Bisericii – a afirmat Sf. Părinte – continuă să fie actual prin învăţătura sa despre adevărata laicitate. La finalul audienţei, Papa a îndemnat credincioşii ca în Postul Mare să pună în practică un efort decis de convertire şi o generozitate evanghelică mai mare.

"Sfântul Augustin, un mare mărturisitor al lui Cristos": pentru Benedict al XVI-lea nenumăratele scrieri ale episcopului african sunt în continuare de importanţă capitală, şi nu numai pentru istoria creştinismului. Un exemplu grăitor îl reprezintă "Confesiunile", şi astăzi una din cele mai citite cărţi ale antichităţii creştine. Scrisă în jurul anului 400, în timpul ce era episcop, această operă este o "meditaţie interioară" făcută înaintea lui Dumnezeu: aici Augustin descrie "drumul său lăuntric", o mărturisire a propriilor slăbiciuni şi păcate, o privire asupra propriei mizerii în lumina lui Dumnezeu care se transformă într-o mulţumire pentru iubirea sa faţă de oameni:
• "Confesiunile" sunt un fel de autobiografie, mai mult, o autobiografie în formă de dialog cu Dumnezeu. Şi acest gen literar reflectă chiar viaţa Sfântului Augustin, a cărui viaţă nu era închisă în sine ori dispersată în nenumărate lucruri, ci, substanţial, o viaţă trăită ca dialog cu Dumnezeu şi de aceea o viaţă pentru alţii. Sunt mulţi fraţi cărora le plac aceste scrieri şi trebuie să spun că eu sunt unul dintre ei".

Papa a ilustrat câteva opere ale sfântului episcop de Hipona. După "Retractationes" (Retractări), două cărţi în care bătrânul păstor de suflete a revizuit toate scrierile sale, lăsând prin aceasta un model de sinceritate şi smerenie intelectuală, Papa a amintit că de la Augustin ni s-au păstrat peste trei sute de scrisori şi aproximativ şase sute din circa patru mii de predici, rod a patru decenii de slujire sacră. Papa s-a referit apoi la opera Cetatea lui Dumnezeu (De civitate Dei): "scriere impunătoare şi decisivă pentru dezvoltarea gândirii politice occidentale şi pentru teologia creştină a istoriei", a explicat Sf. Părinte. Această carte a fost scrisă de Sf. Augustin pentru a răspunde la acuzaţiile păgâne care învinovăţeau creştinismul de căderea Romei, invadată şi jefuită de goţi în anul 410. Dacă prin cultul adus divinităţilor păgâne, Roma devenise "caput mundi" (capul lumii), credinţa creştină – erau acuzele din acel timp – a contribuit la prăbuşirea ei. Dumnezeul creştin, cu alte cuvinte, nu putea să ocrotească cetatea-capitală a imperiului roman drept care nu era demn de încredere. Augustin a explicat ce trebuie aşteptat de la Dumnezeu şi ce nu, ce fel de raport există între sfera politică şi credinţa Bisericii:

• "Şi în zilele noastre, această carte este un izvor pentru o bună definire a adevăratei laicităţi şi a competenţelor Bisericii, adevărata mare speranţă pe care ne-o dă credinţa. Cartea este apoi o prezentare a istoriei umanităţii guvernată de Providenţa divină, dar divizată de două iubiri. Şi acesta este planul său de fond, interpretarea istoriei: confruntarea celor două iubiri, iubirea de sine pînă la indiferenţa faţă de Dumnezeu şi iubirea de Dumnezeu pînă la indiferenţa faţă de sine, pînă la deplina libertate faţă de sine pentru alţii, în lumina lui Dumnezeu".

Din lunga listă a scrierilor Sfântului Augustin, Papa a citat apoi tratatul despre Sfânta Treime, "De Trinitate", despre credinţa în Dumnezeu unul şi întreit, despre chipul lui Dumnezeu unicul creator al lumii, cerc de iubire şi taină de nepătruns; apoi, lucrarea despre învăţătura creştină – "De doctrina christiana" – o adevărată introducere culturală la interpretarea Sfintei Scripturi şi a creştinismiului; în fine, lucrarea "De catechizandis rudibus", dedicată formării creştinilor simpli. Mai departe, Papa a amintit nenumăratele predici, adesea improvizate pe loc, transcrise de stenografi în timpul pronunţării lor şi puse imediat în circulaţie. Vasta producţie literară a Sf. Augustin şi pasiunea sa pentru cărţi şi cultură, a observat apoi Benedict al XVI-lea, au intrat chiar şi în iconografia creştină, după cum arată imaginea considerată cea mai veche a marelui învăţător al Bisericii, o frescă din secolul VI din catedrala Romei – Sf. Ioan în Lateran – în care episcopul de Hipona este reprezentat cu un codex şi o inscripţie:

• "El recomanda întotdeauna să se păstreze cu grijă pentru posteritate biblioteca bisericii cu toate codicele, mai ales ale operelor sale". Papa a amintit cuvintele primului biograf al Sf. Augustin – Posidiu – care îl defineşte pe prietenul său episcop ca "mereu viu" prin operele sale, fiind întotdeauna de folos celui care îi citeşte scrierile.

"Postul Mare este timpul convertirii inimilor, al exerciţiilor spirituale şi al întoarcerii la Dumnezeu", a afirmat Sfântul Părinte în polonă, la saluturile finale. "Rugăciunea noastră şi propunerile bune să fie însufleţite de constatarea Sf. Augustin potrivit căreia 'neliniştită este inima noastră pînă când nu se odihneşte în Dumnezeu". Iar credincioşilor întâlniţi în bazilica Sfântul Petru, Papa s-a adresat cu acest îndemn:

• "Drumul Postului Mare pe care îl străbatem să fie ocazie potrivită pentru un hotărât efort de convertire şi de reînnoire spirituală, pentru o retrezire la credinţa autentică, pentru o recuperare salutară a raportului cu Dumnezeu şi pentru o angajare evanghelică mai generoasă. În convingerea că iubirea este stilul de viaţă caracteristic celui care are credinţă, nu conteniţi a fi oriunde mărturisitori ai carităţii".

În italiană, Benedict al XVI-lea a avut apoi un cuvânt special pentru credincioşii diecezelor italiene de Pavia şi Vigevano, vizitate de Pontif în luna aprilie anul trecut pentru a cunoaşte şi locurile care păstrează relicvele Sfântului Augustin. Pentru tineri, apoi, Papa a formulat auspicii pentru ca "prietenia cu Isus să poată fi izvor de bucurie şi imbold pentru alegeri curajoase".
Primiţi acum şi binecuvântarea apostolică invocată de Benedict al XVI-lea la încheierea audienţei generale, miercuri, în aula Paul al VI-lea, binecuvântare ce ajunge pe calea undelor la toţi ascultătorii care o primesc în spirit de credinţă.

Aici, serviciul audio: