2008-02-17 16:13:41

A-l asculta şi urma pe Isus pe calea Crucii pentru a intra în viaţa veşnică: Benedict al XVI-lea la antifonul "Îngerul Domnului". Apel la reconcilere în Liban


(RV - 17 februarie 2008) Pentru a intra în viaţa veşnică este necesar a-l asculta pe Isus, a-l urma pe calea crucii, purtând în inimă asemenea Lui speranţa învierii. A spus Benedict al XVI-lea la întâlnirea duminicală pentru rugăciunea „Îngerul Domnului” recitată împreună cu credincioşii, romani şi pelerini reuniţi la amiază în Piaţa San Pietro. A doua duminică din Postul Mare, la Roma, zi foarte rece dar plină de soare. După recitarea antifonului Angelus, apel al Papei pentru reconciliere în Liban, ţară care de aproape trei luni nu reuşeşte să aleagă propriul şef al Statului.

Dar să-l ascultăm pe Pontif:
• „Dragi fraţi şi surori, s-au încheiat ieri - este vorba de sâmbătă -, aici în Palatul Apostolic Exerciţiile spirituale care, ca în fiecare an, au văzut reuniţi în rugăciune şi în meditaţie Papa şi colaboratorii săi din Curia romană”. Benedict al XVI-lea a mulţumit tuturor celor care le-au fost aproape în chip spiritual pe timpul exerciţiilor şi s-a rugat ca Domnul să-i răsplătească pentru generozitatea lor.

Imediat Papa a pus în legătură Evanghelia ispitirilor lui Isus în pustiu, propusă în prima duminică a Postului Mare, cu cea a Schimbării la faţă, eveniment extraordinar petrecut pe munte, din a doua duminică a Postului.
Considerate împreună, amândouă episoadele „anticipează misterul pascal”:
• „Lupta lui Isus cu ispititorul este un preludiu al marii confruntări finale a Patimilor, în timp ce lumina Trupului său transfigurat anticipează gloria Învierii. Pe de o parte, îl vedem pe Isus întru totul om care împărtăşeşte cu noi până şi ispitirea; pe de alta, îl contemplăm pe Fiul lui Dumnezeu, care îndumnezeieşte umanitatea noastră. În felul acesta, am putea spune că aceste două duminici îndeplinesc rolul de pilaştri pe care se sprijină tot edificiul Postului Mare până la Paşti, şi, mai mult, întreaga structură a vieţii creştine, care consistă în mod esenţial în dinamismul pascal: de la moarte la viaţă”.

„Muntele - Tabor la fel ca Sinai - a subliniat Papa - este locul apropierii de Dumnezeu. Este spaţiul înălţat în comparaţie cu existenţa zilnică, unde să respiră aerul curat al creaţiei. Este locul rugăciunii, unde se poate sta în prezenţa Domnului, la fel ca Moise şi ca Ilie, care apar alături de Isus transfigurat şi vorbesc cu El despre „plecarea” care îl aşteaptă la Ierusalim, adică despre Paştele său”.
• „Transfigurarea este un eveniment de rugăciune: rugându-se Isus se scufundă în Dumnezeu, se uneşte intim cu El, aderă cu propria voinţă umană la voinţa de iubire a Tatălui, şi astfel lumina îl pătrunde şi apare în mod vizibil adevărul fiinţei sale: El este Dumnezeu, Lumină din Lumină”.
Papa a notat că chiar şi haina lui Isus devine albă şi strălucitoare, lucru ce face să ne gândim la Botez, la haina albă pe care o îmbracă neofiţii. Căci „cine se renaşte în Botez este îmbrăcat cu lumină anticipând existenţa cerească pe care Apocalipsul o reprezintă prin simbolul hainelor albe” (cfr Ap 7,9.13).
• „Aici este punctul crucial: transfigurarea este o anticipare a învierii, dar aceasta presupune moartea. Isus îşi manifestă Apostolilor slava sa, pentru ca să aibă forţa de a înfrunta scandalul crucii, şi să înţeleagă că trebuie să treacă prin multe încercări pentru a ajunge la Împărăţia lui Dumnezeu”.

Papa s-a referit apoi la glasul Tatălui, care răsună de sus proclamându-l pe Isus Fiul său preaiubit la fel ca la Botezul în Iordan, adăugând: „Pe dânsul să-l ascultaţi” (Mt 17,5).
• „Pentru a intra în viaţa veşnică e nevoie a-l asculta pe Isus, a-l urma pe calea crucii, purtând în inimă asemenea Lui speranţa învierii. Spe salvi, salvaţi, mântuiţi în speranţă. Astăzi putem spune: „transfiguraţi în speranţă”.

Papa Benedict a încheiat îndemnând credincioşii să se adreseze în rugăciune Mariei recunoscând în Ea creatura umană transfigurată lăuntric de harul lui Cristos şi să se încredinţeze călăuzirii ei pentru a parcurge cu credinţă şi generozitate itinerarul Postului Mare.

După recitarea rugăciunii „Angelus”, Papa a lansat un apel spunând că urmăreşte cu preocupare „persistentele manifestări de tensiune în Liban, care de aproape trei luni ţara nu reuşeşte să dea un şef al Statului. „Eforturile pentru rezolvarea crizei şi sprijinul oferit de numeroşi exponenţi de seamă ai Comunităţii internaţionale, chiar dacă nu au ajuns încă la un rezultat, demonstrează intenţia de a identifica un preşedinte care să fie astfel pentru toţi libanezii şi să pună în felul acesta bazele pentru a depăşi divizările existente”. Însă a constatat Papa…
•”Din păcate, nu lipsesc motivele de îngrijorare, mai ales din cauza unei neobişnuite violenţe verbale sau de-a dreptul din pricina celor care îşi pun încrederea în forţa armelor şi în eliminarea fizică a adversarilor. Împreună cu patriarhul maronit şi toţi episcopii libanezi, vă cer să vă uniţi în rugăciunea mea stăruitoare către Maica Domnului a Libanului, pentru ca să încurajeze cetăţenii acelei dragi naţiuni, şi în special politicienii, ca să lucreze cu tenacitate în favoarea reconcilierii, a unui dialog cu adevărat sincer, a convieţuirii paşnice şi a binelui unei patrii, simţită în mod profund ca fiind comună”.

Au urmat saluturi particulare în diferite limbi cu referiri la textele Liturghiei duminicale - chemarea lui Abram, schimbarea la faţă a lui Isus pe muntele Tabor, contemplarea feţei lui Isus transfigurat -, dar şi la trăirea Postului Mare în spirit de pocăinţă, prin abţinerea de la imagini şi zgomote, prin gesturi de generozitate faţă de cei nevoiaşi, de apostolat misionar prin pomana recomandată atât de insistent în mesajul de Postul Mare 2008.

Iată şi binecuvântarea apostolică invocată de Papa la întâlnirea duminicală pentru recitarea rugăciunii „Angelus” împreună cu credincioşii reuniţi la amiază în Piaţa San Pietro, binecuvântare ce ajunge pe această cale la toţi ascultătorii noştri.
Binecuvântarea apostolică.
 
Aici serviciul audio: RealAudioMP3







All the contents on this site are copyrighted ©.