Noul Legământ încheiat în sângele lui Isus ne reînnoieşte profund şi ne pune în relaţie
intimă cu Dumnezeu: reflecţia cardinalului Vanhoye în cea de-a IV-a zi a Exerciţiilor
spirituale de Postul Mare pentru Papa şi Curia romană
(RV - 13 februarie 2008) Miercuri, cea de-a IV-a zi a Exerciţiilor spirituale
de Postul Mare în Vatican pentru Papa şi Curia Romană, începute duminică seară
în Palatul apostolic şi care se vor încheia la ora 9,
sâmbătă 16 februarie. În cele două meditaţii de miercuri dimineaţă cardinalul
Albert Vanhoye s-a oprit asupra modului în care Scrisoarea către Evrei prezintă promisiunea
Noului Legământ şi asupra paginii evanghelice despre episodul nunţii din Cana. În
meditaţia de marţi seară, predicatorul vorbise în schimb despre „solidaritatea sacerdotală”
a lui Cristos. Amintim că, fiind Exerciţii spirituale, miercuri nu s-a ţinut tradiţionala
audienţă generală săptămânală.
• Secvenţe muzicaledin
timpul recitării orei liturgice. Scrisoarea către Evrei, a subliniat cardinalul
Vanhoye, stabileşte o strânsă legătură între preoţia lui Cristos şi Noua Alianţă,
al cărei mijlocitor este Isus. Textul prezintă un lung citat din oracolul profetului
Ieremia, anunţarea Noului Legământ: în repetate rânduri, a fost reflecţia cardinalului,
poporul lui Israel a fost infidel faţă de Dumnezeu. Cu toate acestea, Dumnezeu îl
trimite pe Ieremia să vestească un Legământ cu adevărat nou, diferit de cel încheiat
cu Părinţii. Dumnezeu vrea să facă şi schimbare radicală.
O Alianţă sau Legământ
care se bazează pe patru elemente. • „Primul aspect: noua alianţă va fi interioară
şi nu exterioară. Al doilea aspect: va fi o relaţie de perfectă apartenenţă reciprocă
între Dumnezeu şi popor. Trei: nu va fi o instituţie colectivă, dar va fi o relaţie
personală a fiecăruia cu Dumnezeu. Al patrulea aspect, această relaţie va fi bazată
pe iertarea totală a păcatelor”.
Noul Legământ poartă, deci, la o transformare
a inimii. Pe Sinai, a afirmat cardinalul Vanhoye, Dumnezeu scrisese legile sale pe
plăci de piatră, legi externe de observat, dar care nu schimbau inima persoanelor.
Era indispensabilă o transformare lăuntrică şi Dumnezeu o promite. Odată schimbată
inima, a adăugat, se instaurează o perfectă relaţie reciprocă între Dumnezeu şi popor.
Nu numai, Noul Legământ, anunţă Ieremia, nu va fi colectiv dar va consista într-o
relaţie personală, intimă care va face inutile avertismentele. În Vechiul Testament,
erau mereu necesare mustrările, ameninţarea profeţilor. Totuşi aceste intervenţii
nu erau de ajuns să convertească poporul lui Israel. Noul Legământ se prezintă în
schimb ca o situaţie diferită, fără a mai fi nevoie de mustrări.
Oracolul,
a spus cardinalul Vanhoye deschide perspective minunate, dar nu explică modul în care
această promisiune extraordinară a lui Dumnezeu se va putea realiza: • „Acest lucru
ni-l dezvălui în schimb Isus la ultima cină, când instituie Euharistia. Isus ia potirul
şi spune: 'Acesta este sângele meu al Legământului'. Noul legământ trebuia să fie
întemeiat în sânge, un sânge vărsat pentru mulţi spre iertarea păcatelor, după făgăduinţa
noii alianţe”.
Noul Legământ este instituit pe sângele lui Isus. De acea, a
atras atenţia predicatorul, trebuie să devenim conştienţi de acest Legământ care ne
reînnoieşte complet şi ne pune în relaţie cu Dumnezeu prin intermediul lui Cristos. •
Secvenţe muzicale corale. A doua meditaţie, cardinalul iezuit
belgian a dedicat-o Nunţii din Cana, care, a afirmat, se celebrează tocmai pentru
a stabili o alianţă, un legământ. Predicatorul a amintit că Legământul dintre Dumnezeu
şi poporul său este prezentat în Vechiul Testament tocmai ca o logodnă. Idolatria,
din contra, este prezentată ca o infidelitate, un adulter al poporului lui Israel,
ca în episodul viţelului de aur. Cu toate acestea, chiar în momentele cele mai tragice,
Domnul nu renunţă la planul său de uniune în iubire şi promite un nou legământ. La
Cana, deci, este săvârşită minunea transformării apei în vin. Isus începe seria semnelor
miraculoase şi îşi manifestă slava sa. Dar care este gloria lui Isus, s-a întrebat
cardinalul? Este tocmai gloria mirelui. Este gloria iubirii generoase care dăruieşte
vinul bun pentru a face nunta.
În pagina evanghelică, a mai spus, suntem impresionaţi
de figura Marie. Mama îi vorbise fiului despre dificultatea mireului din cauza lipsei
de vin. Isus îi răspunde într-un mod ce manifestă evoluţia în raporturile cu Mama: •
„Un comentariu patristic dă explicaţia că acum nu mai este ceasul Mariei, adică timpul
în care Mama trebuie să călăuzească Fiul în viaţă, este ceasul lui Isus, ora în care
Isus trebuie să ia iniţiativa şi să îndeplinească planul lui Dumnezeu. Isus nu trebuie
să mai asculte de Maria, trebuie să ia în mâini propria misiune de Mesia”.
Maria,
a subliniat cardinalul Vanhoye, devine astfel dublu mama lui Isus, învăţându-ne adevărata
docilitate faţă de El. Această Evanghelie ne pune în faţa alegerii a două atitudini
spirituale opuse, cea a docilităţii Mariei şi cea a acelui care nu vrea să accepte
nici o schimbare de relaţie, propusă de Isus. Cardinalul a încheiat meditaţia cu invitaţia
Sfântului Paul, din Scrisoarea către Romani, la a ne transforma reînnoindu-ne mintea,
felul de a gândi.