De 150 de ani, Sfânta Fecioara Maria de la Lourdes repetă lumii chemarea lui Isus: „Faceţi pocăinţă, convertiţi-vă”. Alocuţiunea lui Benedict al XVI-lea la rugăciunea "Angelus" (text)

(RV - 10 februarie 2008) Ce înseamnă a intra în Postul Mare? Benedict al XVI-lea a explicat în alocuţiunea ţinută duminică înainte de recitarea rugăciunii „Îngerul Domnului” împreună cu miile de pelerini reuniţi la amiază în Piaţa Sfântul Petru. De 150 de ani, sanctuarul Sfintei Fecioare de la Lourdes repetă lumii chemarea lui Isus: „Faceţi pocăinţă, convertiţi-vă”. Este şi mesajul Postului Mare. De duminică seară, Benedict al XVI-lea şi Curia romană au început exerciţiile spirituale de Postul Mare care vor dura până la ora 9 de sâmbătă 16 februarie. Suspendate toate audienţele pe durata exerciţiilor. Papa a spus că se va ruga în tăcere şi reculegere pentru nevoile Bisericii şi ale lumii şi a salutat bolnavii şi însoţitorii lor care luni seară se vor reuni în bazilica Sfântul Petru cu ocazie Zilei Mondiale a Bolnavului. A cerut credincioşilor să-l însoţească cu rugăciunea către Domnului mulţumind anticipat tuturor celor care îl aminti în rugăciunile lor.

Iată textul alocuţiunii lui Benedict al XVI-lea în traducerea noastră de lucru:

„Dragi fraţi şi surori!
Miercurea trecută, prin postul şi ritul Cenuşii am intrat în Postul Mare. Dar ce înseamnă „a intra în Postul Mare”? Înseamnă a începe un timp de angajare deosebită în lupta spirituală care ne opune răului prezent în lume, în fiecare dintre noi şi în jurul nostru. Înseamnă a privi răul în faţă şi a se dispune la a lupta împotriva efectelor sale, mai ales împotriva cauzelor sale, până la cauza ultimă, care este satana. Înseamnă a nu descărca problema răului asupra altora, asupra societăţii sau asupra lui Dumnezeu, ci a recunoaşte propriile responsabilităţi şi a şi le asuma în mod conştient. În această privinţă răsună cât se poate de urgent, pentru noi creştinii, invitaţia lui Isus să luăm fiecare propria „cruce” şi să-l urmăm cu umilinţă şi încredere (cfr Mt 16,24). „Crucea”, oricât ar fi de grea, nu este sinonimă cu nenorocirea, cu dizgraţia de evitat cât mai mult posibil, ci ocazie potrivită pentru a începe urmarea lui Isus şi căpăta astfel forţă în lupta împotriva păcatului şi a răului. A intra în Postul Mare înseamnă de aceea s reînnoi hotărârea personală şi comunitară de a înfrunta răul împreună cu Cristos. Calea Crucii este de fapt singura care conduce la victoria iubirii asupra urii, a generozităţii asupra egoismului, a păcii asupra violenţei. Văzut astfel, Postul Mare este într-adevăr o ocazie de puternică angajare ascetică şi spirituală bazată pe harul lui Cristos.

Anul acesta începutul Postul Mare coincide în mod providenţial cu cea de-a 150-a aniversare a apariţiilor de la Lourdes. Patru ani după proclamarea dogmei Neprihănitei Zămisliri din partea fericitului Pius al IX-lea, Maria s-a arătat pentru prima dată în data de 11 februarie 1858 Sfintei Bernadeta Soubirous în grota de la Massabielle. Au urmat alte succesive apariţii însoţite de evenimente extraordinare, şi la sfârşit Fecioara Sfântă şi-a luat rămas bun dezvăluind tinerei vizionare, în dialectul local: „Eu sunt Neprihănita Zămislire”. Mesajul pe care Sfânta Fecioară continuă să-l răspândească la Lourdes aminteşte cuvintele pe care Isus le-a pronunţat tocmai la începutul misiunii sale publice şi pe care noi le ascultăm de mai multe ori în aceste zile ale Postului Mare: „Convertiţi-vă şi credeţi în Evanghelie”, rugaţi-vă şi faceţi pocăinţă. Să primim invitaţia Mariei care face ecou celei a lui Isus şi să-i cerem să ne dobândească harul de „a intra” cu credinţă în Postul Mare, pentru a trăi acest timp de har cu bucurie lăuntrică şi generoasă angajare.

Fecioarei îi încredinţăm de asemenea bolnavii şi pe toţi cei care se îngrijesc de ei cu dragoste. De fapt, mâine, în comemorarea Sfintei Fecioare Maria de la Lourdes, se celebrează Ziua Mondială a Bolnavului. Salut din toată inima pelerinii care se vor aduna în bazilica Sfântul Petru, conduşi de cardinalul Lozano Barragàn, preşedintele Consiliului Pontifical al Sănătăţii. Din păcate nu voi putea să-i întâlnesc deoarece seara aceasta voi începe Exerciţiile spirituale, dar în tăcere şi în reculegere mă voi ruga pentru ei şi pentru toate necesităţile Bisericii şi ale lumii. Tuturor celor care vor binevoi să mă amintească la Domnul, le exprim de pe acum mulţumirea mea sinceră”.

După recitarea antifonului marian „Angelus”, Benedict al XVI-lea a adresat saluturi particulare în limbile franceză, engleză, germană, spaniolă, polonă şi italiană.