Ajutaţi poporul lui Dumnezeu la o familiariatate mai mare cu Sfânta Scriptură - Benedict al XVI-lea, întâlnind sâmbătă persoanele consacrate

RV 02 feb 2008. "Alimentaţi zilele voastre cu rugăciune, meditaţie şi ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu. Voi, care aveţi familiaritate cu antica practică 'lectio divina', ajutaţi-i şi pe credincioşi să o valorizeze în existenţa lor cotidiană": cu aceste cuvinte Benedict al XVI-lea s-a adresat persoanelor consacrate, la încheierea Sfintei Liturghii din bazilica Sf. Petru, celebrată sâmbătă seară, de card. Franc Rodé, în Ziua Vieţii Consacrate. Este vorba de ziua specială dedicată de Biserică în sărbătoarea Întâmpinării Domnului, tuturor celor care, bărbaţi şi femei, prin voturile de ascultare, sărăcie şi curăţie, s-au consacrat în întregime iubirii lui Dumnezeu şi slujirii aproapelui. Călugării şi călugăriţele, sunt în prezent circa un milion patruzeci de mii, prezenţi pe toate continentele.
În cuvântul său, Papa a amintit că tema Cuvântului lui Dumnezeu va sta în centrul Sinodului episcopilor din octombrie, anul curent, şi pornind de la evanghelia sărbătorii, a subliniat ascultarea faţă de Legea Domnului arătată de Maria şi Iosif:
• "Atitudinea lor constituie un exemplu grăitor şi pentru voi, călugări şi călugăriţe; pentru voi, membri ai Institutelor seculare şi ale celorlalte forme de Viaţă consacrată. Cuvântului lui Dumnezeu în viaţa Bisericii va fi dedicată şi următoarea sesiune ordinară a Sinodului Episcopilor: vă cer, dragi fraţi şi surori, să aduceţi contribuţia voastră la acest angajament eclezial, dând măturie cât este de important a pune în centrul a toate Cuvântul lui Dumnezeu, în mod special pentru cei care, asemeni vouă, sunt chemaţi de Domnul să-l urmeze mai îndeaproape".

Viaţa consacrată, a reluat Sfântul Părinte, îşi are rădăcinile în Evanghelie. De aici, ca de la regula sa cea mai înaltă, a continuat să se inspire de a lungul secolelor şi la Evanghelie este chemată să se întoarcă mereu pentru a se păstra vie şi fecundă, aducând roade pentru mântuirea sufletelor.

• "La începuturile diverselor forme de Viaţă consacrată stă întotdeauna o puternică inspiraţie evanghelică".
Şi aici, Papa a amintit exemplul Sfântului Anton, abate şi al Sfântul Francisc de Assisi, care ascultând un pasaj din Evanghelie, au considerat că a fost scris în mod special pentru ei. În realitate, aceasta era lucrarea Duhului Sfânt, care atrage anumite persoane la o trăire radicală a Evangheliei şi le îndeamnă să o traducă între-un stil de urmare mai generoasă. Iau naştere astfel o mişcare, o familie religioasă, care prin simpla prezenţă, devine la rândul ei o "exegeză" vie a Cuvântului lui Dumnezeu.

• "Succesiunea carismelor Vieţii Consacrate, spune Conciliul Vatican al II-lea, poate fi citită, aşadar, ca o desfăşurare a lui Cristos în decursul secolelor, ca o Evanghelie vie care se actualizează în forme mereu noi" (cf constituţia dogmatică Lumen Gentium, 46). În operele Fondatoarelor şi Fondatorilor, se oglindeşte un mister al lui Cristos, un cuvânt al său, se răsfrânge o rază din lumina care emană de pe chipul său, splendoarea Tatălui (cf exhortaţia apostolică post-sinodală Vita consecrata, 16)".

A-l urma pe Cristos fără compromisuri, cum este propus în Evanghelie, a constituit, aşadar, norma ultimă şi supremă a vieţii consacrate (cf decretul conciliar Perfectae caritatis, 2). De la Sfântul Benedict, pînă la cei mai recenţi întemeietori de familii religioase, a observat apoi Papa, Sf. Scriptură era norma foarte dreaptă pentru viaţa omului, prima regulă de viaţă, urmând, de fapt, viaţa lui Cristos pentru a-l imita cât mai perfect posibil. De aceea, a afirmat Benedict al XVI-lea, în cele două enciclici ale mele, precum şi cu alte ocazii, am ţinut să arăt exemplul sfinţilor şi al fericiţilor care aparţin institutelor de viaţă consacrată.
• "Alimentaţi zilele voastre cu rugăciune, meditaţie şi ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu. Voi, cărora vă este familiară antica practică 'lectio divina', ajutaţi-i şi pe credincioşi să o valorizeze în existenţa lor cotidiană (...). (Traduceţi în mărturie ceea ce Cuvântul vă indică, lăsându-vă formaţi de el, care ca sămânţă primită în pământ bun, aduce roade multe. Veţi fi astfel docili faţă de Spiritul Sfânt şi veţi creşte în unirea cu Dumnezeu, veţi cultiva comuniunea fraternă între voi şi veţi fi gata să slujiţi cu generozitate pe fraţi, mai ales pe cei care se află în necesităţi). Fie ca oamenii să poată vedea faptele voastre bune, rod al Cuvântului lui Dumnezeu care trăieşte în voi, şi să dea slavă Tatălui vostru ceresc!".

Aici, serviciul audio:

*****
Card. Franc Rodé, care a prezidat sâmbătă seară Sf. Liturghie din bazilica vaticană, a salutat sosirea Papei amintind în cuvântul său că viaţa consacrată este "semn şi profeţie de mântuire" (Lumen Gentium 44c). Semn de mântuire, deja oferită şi prezentă, pentru că Mântuitorul a venit şi este cu noi; profeţie de mântuire pentru că darul oferit cu generozitate, nu a fost încă pe deplin primit şi asimilat de oameni. Drept care, umanitatea nu este încă pregătită pentru revelarea şi instaurarea ei definitivă. "Îndatorirea specifică" a persoanelor consacrate este întocmai aceea de a "însera în orizontul educativ mărturia radicală pentru bunurile Împărăţiei Cerurilor, propuse fiecărui om" (Vita consecrata 96). Persoanele consacrate, în acest fel, aduc o mărturie vizibilă pentru marea speranţă şi devin slujitorii speranţei pentru alţii, miniştrii "speranţei active", pentru că se dăruiesc în fiecare zi pentru a păstra lumea deschisă faţă de Dumnezeu.
Acest angajamente, vrem să-l reînnoim în această seară, Sfinte Părinte. Îl reînnoiesc miile de persoane consacrate care sunt prezente în această bazilică; îl rennoiesc odată cu noi – a încheiat card. Rodé – toţi cei care s-au decis, printr-o consacrare specială, să-l însoţească pretutindeni pe Mielul lui Dumnezeu.