Ştiinţa nu poate fi unicul criteriu al binelui: Benedict al XVI-lea către participanţii la reuniunea de studiu pe tema "Identitatea mutabilă a individului"

(RV - 28 ianuarie 2008) Identitatea omului în relaţia cu Creatorul său şi progresul ştiinţific. Sunt principalele teme abordate de Benedict al XVI-lea în discursul rostit luni dimineaţă primind în audienţă participanţii la Reuniunea de studiu pe tema „Identitatea mutabilă a individului”, promovată de Academia de Ştiinţe din Paris şi Academia Pontificală de Ştiinţe. Cuvântul de salut a fost adresat Papei de cancelarul Instituţiei ştiinţifice pariziene, Gabriel de Broglie.

„În epoca noastră, în care dezvoltarea ştiinţelor atrage şi seduce prin posibilităţile pe care le oferă, este importantă mai mult ca oricând educarea conştiinţei contemporanilor noştri, pentru ca ştiinţa să nu devină criteriul binelui”. „Ştiinţa despre om devine cea mai necesară dintre toate ştiinţele”. A avertizat Papa care în discursul să a reamintit că omul „trebuie respectat ca centru al creaţiei”. Omul, e fost îndemnul Pontifului, „să nu fie obiectul unor manipulări ideologice, nici al unor decizii arbitrarii, nici al abuzului celor mai tari asupra celor mai slabi”.

Cu atât mai mult, a relevat, în faţa „pericolelor ale căror manifestări le-am cunoscut în decursul istoriei umane şi în special în secolul al XX-lea.
• Orice dezvoltare ştiinţifică, a spus Papa, trebuie să fie în acelaşi timp un progres în iubire chemat să stea în slujba omului şi al umanităţii. Iubire care îşi are modelul prin excelenţă în Cristos. În momentul în care „ştiinţele exacte, naturale şi umaniste” au înregistrat progrese considerabile privind cunoaşterea omului şi a universului, a adăugat, trebuie să se evite tentaţia „de a circumscrie total identitatea omului”, care are „un mister al său”. „Nici o ştiinţă - a afirmat - nu poate spune cine este omul, de unde vine şi încotro tinde”:
• Omul, a fost reflecţia sa, „este întotdeauna dincolo de ceea ce se vede şi se percepe prin experienţă”. A ignora întrebarea privind realitatea de a fi om, a avertizat, „poartă inevitabil la refuzarea cercetării obiective asupra fiinţei în totalitatea sa”. În felul acesta, oamenii „nu mai sunt capabili să recunoască bazele pe care se sprijină demnitatea omului, a fiecărui om, de la starea embrionară până la moartea naturală”. În această cercetare, a constatat Papa, filozofia şi teologia pot fi de ajutor „în a percepe identitatea omului care este mereu în devenire”.
• „Omul nu este rod al întâmplării - a fost avertismentul Papei - nici al unui fascicul de convergenţe şi tendinţe deterministe şi nici de interacţiuni fizico-chimice”.

Omul este o fiinţă care se bucură de o libertate care ţinând cont de natura sa o transcende pe aceasta din urmă. O libertate care este „semn” al misterului alterităţii ce distinge această natură. Cum sublinia marele gânditor francez, Blaise Pascal, a spus Papa, „omul întrece în mod infinit omul. Misterul omului este „marcat de alteritate”. Omul este creat de Dumnezeu, „este iubit şi făcut să iubească”. Întrucât om, a reafirmat, el nu este niciodată „închis în sinea sa” dar este purtător de alteritate şi încă de la originile sale este în interacţiune cu celelalte fiinţe umane. Libertatea, „proprie fiinţei umane”, a continuat, face ca oamenii „să-şi poată orienta viaţa spre un scop”. Prin actele pe care le săvârşeşte, a adăugat, „omul poate să se îndrepte spre binele la care e chemat pentru veşnicie”.

Această libertate dă un sens existenţei omului:
• „În exercitarea libertăţii sale autentice, persoana îşi realizează vocaţia proprie” şi „dă formă identităţii sale profunde”. Tot în exerciţiul acestei libertăţi, a avertizat Benedict al XVI-lea, omul „îşi exercită propria responsabilitate”. În acest sens, „demnitatea deosebită a fiinţei umane este în acelaşi timp un dar al lui Dumnezeu” şi o promisiune de viitor. Omul, a spus, poartă cu sine o capacitate specifică, pusă în el de Dumnezeu „ca un sigil”: aceea „de a discerne ceea ce este bine”. Mânat de această capacitate, „omul e chemat să-şi dezvolte conştiinţa” să conducă existenţa „bazând-o pe legile esenţiale: legea naturală şi cea morală”. Benedict al XVI-lea a încheiat discursul către participanţii la reuniunea de studiu organizată de Academia de Ştiinţe din Paris şi Academia Pontificală de Ştiinţe adresând oamenilor de ştiinţă urarea de a păşi, în căutarea adevărului, pe urmele Sfântului Toma de Aquino, a cărui comemorare liturgică s-a celebrează anual la 28 ianuarie.

Aici serviciul audio: