„Mijloacele de comunicare socială: la răspântie între protagonsim şi serviciu. A căuta adevărul pentru a-l împărtăşi”: tema Zilei Mondiale a Comunicărilor Sociale. Sinteza Radio Vatican

(RV - 24 ianuarie 2008) Mijloacele de comunicare în masă să fie în serviciul omului şi să nu devină „megafonul materialismului economic şi relativismului etic, adevărate plăgi ale timpului nostru”: scrie papa Benedict al XVI-lea în Mesajul pentru viitoarea Zi Mondială a Comunicărilor Sociale care se va desfăşura la 4 mai cu tema „Mijloacele de comunicare socială: la răspântie între protagonsim şi serviciu. A căuta adevărul pentru a-l împărtăşi”. Mesajul a fost prezentat joi dimineaţă în Sala vaticană de presă în coincidenţă cu comemorarea liturgică a Sfântului Francisc de Sales, patron al presei catolice.

„Omenirea se găseşte astăzi în faţa unei răspântii” - scrie Papa: mijloacele de comunicare, cum se întâmplă pentru progres, oferă „posibilităţi inedite pentru bine, dar deschid „în acelaşi timp posibilităţi abisale de rău care înainte nu existau”. De fapt „datorită unei vertiginoase evoluţii tehnologice, aceste mijloace au căpătat potenţialităţi extraordinare”; „este de netăgăduit” - afirmă - contribuţia lor la alfabetizare, la dezvoltarea democraţiei şi la dialogului dintre popoare. Totuşi - adaugă - nu trebuie să fie doar „mijloace pentru răspândirea ideilor”, dar „şi instrumente în serviciul unei lumi mai juste şi solidare”.

Există în schimb „riscul ca ele să se transforme…în sisteme orientate să supună omul unor logici dictate de interesele dominante ale momentului”:
• „Este cazul unei comunicări folosite pentru scopuri ideologice sau pentru plasarea unor produse de consum prin intermediul unei publicităţi obsesive. Cu pretextul de a reprezenta realitatea, de fapt se tinde la legitimarea şi impunerea unor modele distorsionate de viaţă personală, familială sau socială. În afară de aceasta, pentru a favoriza ascultarea, aşa-zisa audienţă, uneori nu se ezită de a recurge la transgresiune, vulgaritate şi violenţă. Există, în fine, posibilitatea ca, prin mass-media, să fie propuse şi susţinute modele de dezvoltare care măresc în loc să reducă discrepanţa tehnologică dintre ţările bogate şi cele sărace”.

„De aceea, e necesar a se întreba - scrie Pontiful - dacă este înţelept a lăsa ca mijloacele de comunicare socială să fie aservite unui protagonism nediscriminat sau să sfârşească în voia celui care se foloseşte de ele pentru manipularea conştiinţelor”. Trebuie, din contra, să rămână „în serviciul persoanei şi al binelui comun”. Papa pune în evidenţă o cotitură, mai mult, o „mutaţie propriu-zisă de rol” a mijloacelor de comunicare ce trezeşte preocuparea Bisericii:

• „Astăzi, în mod tot mai marcat, comunicarea pare să aibă uneori pretenţia nu numai de a reprezenta realitatea, dar de a o determina datorită puterii şi forţei de sugestie pe care o posedă. Se constată, de exemplu, că asupra unor fapte mijloacele de comunicare nu sunt utilizate pentru un corect rol de informare, dar pentru ‚a crea’ evenimentele înseşi”.

Papa relevă apoi că, prin influenţa lor asupra conştiinţelor, instrumentele comunicării sociale au asumat un rol important în ceea ce defineşte „sfidarea crucială a celui de-al treilea mileniu” sau „chestiunea antropologică”. În joc sunt dimensiunile constitutive ale omului: viaţa umană, căsătoria, familia, pacea. dreptatea, salvgardarea creaţiei. Şi „atunci când comunicarea pierde ancorajele etice şi scapă de sub controlul social” riscă „să condiţioneze…libertatea şi însăşi viaţa persoanelor. Iată de ce - adaugă - este indispensabil să se acţioneze încât comunicările sociale să apere cu gelozie persoana şi să-i respecte pe deplin demnitatea”.

Şi în acest sens subliniază necesitatea, ca aşa cum există o bio-etică în domeniul medicinii şi cercetării ştiinţifice legate de viaţă, să existe şi o „info-etică”.
• „Trebuie să se evite ca mijloacele de comunicare să devină megafonul materialismului economic şi relativismului etic, adevărate plăgi ale timpului nostru. Ele pot şi trebuie, în schimb, să contribuie la a face cunoscut adevărul despre om, apărându-l în faţa celor care tind să-l nege sau să-l distrugă. Se poate chiar spune că cercetarea şi prezentarea adevărului despre om constituie vocaţia cea mai înaltă a comunicării sociale”.

Este vorba despre „o sarcină exaltantă” - continuă Papa - care, datorită noilor mass-media „ne priveşte pe toţi, deoarece toţi, în epoca globalizării, suntem beneficiari şi operatori de comunicări sociale”. „Omul este în căutarea adevărului” şi „adevărul care ne face liberi este Cristos” - încheie Papa: „să nu lipsească niciodată comunicatori curajoşi şi autentici martori ai adevărului…credincioşi consemnului lui Cristos şi pasionaţi de mesajul credinţei”.
 
Aici serviciul audio: