Şcoala catolică are un proiect educativ al său dar este deschisă tuturor şi respectă identitatea fiecăruia: a afirmat Benedict al XVI-lea primind participanţii la Plenara Congregaţiei pentru Educaţia Catolică

(RV - 21 ianuarie 2008) În faţa noilor provocări ale globalizării şi pluralismului crescând, şcoala catolică trebuie să se întrebe în legătură cu misiunea ei specifică. Asupra acestui fapt a atras atenţia Benedict al XVI-lea primind luni dimineaţă în audienţă în Sala Clementină din Vatican membrii Adunării plenare a Congregaţiei pentru Educaţia Catolică.

Papa a subliniat că învăţământul este o „expresie a carităţii lui Cristos” şi este prima faptă de „milostenie spirituală” pe care Biserica este chemată să o îndeplinească”. La începutul audienţei cardinalul prefect Zenon Grocholewski a adresat Papei un cuvânt de salut în numele membrilor plenarei.

Educaţia este „o concretă manifestare a milostivirii spirituale” şi „constituie una dintre primele fapte de dragoste pe care Biserica are misiunea de a le oferi omenirii”: a subliniat papa Benedict în discursul său. Audienţa a fost o ocazie pentru a reafirma că „sectorul educaţiei este deosebit de drag Bisericii”. Este oportun, a relevat Papa, să se reflecteze asupra „felului de a face actuală şi eficientă această îndatorire apostolică a Comunităţii bisericeşti, încredinţată Universităţilor catolice”. În continuare, oprindu-se asupra reformei studiilor ecleziastice de filozofie, a pus accentul pe sfidările pe care trebuie să le înfrunte astăzi Facultăţile ecleziastice şi institutele catolice.
• „Disciplinele ecleziastice, mai ales teologia, sunt supuse astăzi unor noi interogative, într-o lume tentată, pe de o parte, de raţionalismul care urmează o raţionalitate în mod fals liberă şi dezlegată de orice referinţă religioasă, şi, pe de alta, de formele de fundamentalism, care absolutizează cu violenţă referinţele lor religioase, desprinzându-le de raţiune”.

Benedict al XVI-lea şi-a îndreptat astfel gândul spre misiunea pe care astăzi şcoala este chemată să o îndeplinească într-un context „marcat de o evidentă criză educativă”:
• „Şcoala catolică, care are ca misiune primară de a forma elevul potrivit unei viziuni antropologice integrale, deşi rămânând deschisă tuturor şi respectând identitatea fiecăruia, nu poate să nu propună o orientare educativă proprie, umană şi creştină”.

De pe altă parte, Papa a subliniat că astăzi şcoala trebuie să se confrunte cu „o sfidare nouă” devenită” şi mai acută” din cauza globalizării şi pluralismului crescând, „adică cea a aspectului intercultural şi interreligios”:
• „Acceptarea pluralităţii culturale a elevilor şi părinţilor se găseşte în mod necesar în situaţia de a se confrunta cu două exigenţe: pe de o parte, de a nu exclude vreunul în numele apartenenţei sale culturale sau religioase, sau mai bine, în mod mai subtil, de a nu ignora şi deci de a nu anula identitatea sa; pe de altă parte, odată recunoscută şi acceptată această diversitate culturală şi religioasă, de a nu se opri la simpla constatare”.

Aceasta, de fapt, a adăugat, „ar echivala” cu „a nega faptul că doar atunci când se întâlnesc, culturile se respectă cu adevărat, şi că oamenii pot să-şi vorbească, să se înţeleagă dincolo de distanţele spaţiale şi temporale”. Papa nu a omis să ofere reflecţiile sale asupra formării seminariştilor, în special referindu-se la reforma documentului „Ratio fundamentalis institutionis sacerdotalis” - documentul privin formarea intelectuală a preoţilor.
A relevat astfel „importanţa unei articulaţii corecte a diferitelor dimensiuni ale formării preoţeşti”, urmând dispoziţiile Conciliului Vatican II. Pe de altă parte, asemenea formare „va trebui să ofere preoţilor orientări şi îndrumări utile pentru a dialoga cu diversele culturi contemporane”:
• „Formarea umană şi culturală trebuie întărită de aceea şi susţinută şi cu ajutorul ştiinţelor moderne, întrucât unii factori sociali destabilizatori prezenţi astăzi în lume - de pildă situaţiile atâtor familii separate, criza educativă, o violenţă difuză, etc. - fac să fie şubrede noile generaţii”.

În acelaşi timp, a adăugat Papa. este nevoie de „o formare adecvată la viaţa spirituală, care să facă actualele comunităţi creştine, în special parohiile, din ce în ce mai conştiente de vocaţia lor şi capabile să răspundă în mod adecvat cererii de spiritualitate care vine mai cu seamă din partea tinerilor”. De aici, auspiciile Papei pentru ca „să nu lipsească în Biserică apostoli şi evanghelizatori calificaţi şi responsabili”.
 
Aici serviciul audio: